Aceasta este concluzia unui studiu realizat de activistii WWF România în perioada 2020-2021 și care s-a bazat pe supraveghere video.
ONG-ul a monitorizat video trei locații (drumuri forestiere) timp de o săptămână, în perioada noiembrie-decembrie 2020. Un an mai târziu, în 2021, în exact aceeași perioadă, activiștii au revenit în cele trei zone și au repetat monitorizarea pentru alte 7 zile.
După cea de-a doua sesiune de monitorizare din iarna lui 2021 , activiștii au preluat imaginile cu mijloacele de transport și le-au comparat mai apoi cu datele din Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos (SUMAL) prin aplicația Inspectorul Pădurii. Au fost identificate 249 de transporturi cu un volum estimat de peste 3900 de mc de lemn.
În momentul în care numerele de înmatriculare au fost introduse în SUMAL rezultatele au arătat un fenomen îngrijorător – aproape 40% din toate transporturile de lemn din zonele monitorizate nu aveau documente legale și nu dețineau cod unic. Din raportul WWF nu reiese unde sunt cele trei drumuri forestiere monitorizate și de unde lemnul a fost transportat fără documente – în pădurile de stat administrate de ROMSILVA, sau în cele private.
Analiza celor de la WWF face și o clasificare a mijloacelor de transport identificate – camioane, camionete, automobile cu remorcă și atelaje. Cât privește sortimentul de lemn, cea mai mare cantitate (80%) transportată era lemn rotund, urmat de 14% lemn de foc.
Datele arată că aproximativ 1 din 5 camioane surprinse de camerele video erau supraîncărcate și nu au fost identificate în SUMAL – Inspectorul Pădurii. Cât privește camionetele, aproximativ unul din două transporturi nu dețineau acte legale. Iar în privința atelajelor și a autoturismelor cu remorcă, cei de la WWF susțin că niciun transport nu a fost înregistrat în SUMAL.
Aceleași date arată că majoritatea transporturilor ilegale au fost realizate în intervalul orar 16.00-18.00, adică imediat după ce se termină programul obișnuit al angajaților din structurilor cu drept de control.
Deși ONG-ul menționează că rezultatele nu au relevanță statistică la nivel national, concluzia raportului este că sistemul SUMAL, în forma în care funcționează, este uneori depășit de fenomenul infracțional, că transporturile ilegale continuă să fie o problemă semnificativă în România și că e nevoie de acțiuni țintite în funcție de harta cu zone de risc.
Mai mult decât atât, cei de la WWF atrag atenția că modus operandi al infractorilor evoluează și hoții de lemn se folosesc de vulnerabilitățile SUMAL și de nivelul sancțiunilor în funcție de încadrarea legală a ilegalităților. Sistemele video coroborate cu informațiile din SUMAL ar putea fi un alt pas important în închiderea breșelor din sistemul de trasabiliate a lemnului. Acele breșe de care hoții de lemn profită pentru a pune pe piața lemnul exploatat ilegal.
Surse din industria de prelucrare a lemnului au susținut că raportul nu a fost publicat, dar că rezultatele monitorizării ar fi ajuns deja în forurile decizionale, unde rezultatele au stârnit controverse.
Loading...
Reload document 
Open in new tab
Raportul celor de la WWF vine în condițiile în care importanța supravegherii video în zonele de risc a fost evidențiată de mai multe ori în ultimii ani atât de jurnaliști, cât și de activiștii de mediu din România.
În Moldovița, județul Suceava, Tiberiu Boșutar se folosește de camerele video încă din 2017 pentru a identifica camioane cu lemn tăiat ilegal. În Ghimeș, județul Bacău, Ocolul Silvic Privat Gimeș monitorizează drumurile forestiere de peste un an. Cu ajutorul fluxului video și a unor soft-uri am identificat mai multe transporturi ilegale în ultimele luni. Nu după mult timp localnicii din zonă au solicitat eliminarea camerelor video, iar fibra optică a fost tăiată de mai multe ori de persoane necunoscute.
Același lucru s-a întâmplat și la Mureș. Săptămâna trecută persoane necunoscute au distrus camerele video instalate de Direcția Silvică Mureș pe mai multe drumuri forestiere. De altfel pădurile din Mureș au fost subiect pentru echipa de reporteri de la Recorder, care acum câțiva ani a monitorizat video un drum de acces și a identificat un modus operandi similar cu cel raportat de WWF.
Așadar, importanța camerelor de supraveghere în lupta împotriva tăierilor ilegale a fost evidențiată de multe ori în ultimii ani. Ministerul Mediului a promis că va implementa un sistem video în zonele de risc, iar informațiile obținute vor fi coroborate cu SUMAL pentru identificarea transporturilor fără documente.
Au trecut aproape doi ani de la această promisiune, iar sursele din minister au susținut că nici până în prezent MMAP nu are definitivată harta cu zonele de risc.