Inventarul Forestier Național – bomba cu ceas din pădurile României

Inventarul Forestier Național Ciclul III riscă să fie compromis din cauza conflictelor dintre Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” (INCDS) și Ministerul Mediului.

Rezultatele IFN III trebuiau publicate în toamna acestui an, dar lansarea cel mai probabil va fi amânată pentru anul viitor. Neoficial, datele intermediare arată că volumul dispărut din pădurile României se situează la peste 30 de milioane de metri cubi de lemn. 

Aceste cifre vin să confirme rezultatele IFN Ciclul II care au dinamitat sectorul de lemn, au împărțit în două tabere profesioniștii din silvicultură și au determinat reacții critice din partea opiniei publice.

Documentele obținute de Rise Project și făcute publice în 2019 au arătau că volumul anual estimat de IFN II (dispărut/recoltat)era situat la 38,6 milioane de metri cubi de lemn. O cifră de două ori mai mare decât volumul anual legal exploatat în perioada 2013 – 2017 conform Institului Național de Statistică . La o lună de la publicarea investigației Rise, președintele României, Klaus Iohannis, anunța că a cerut și el clarificări.

„Datele sunt ceva de speriat. O cantitate egală de lemn cu cea care se taie legal se taie și ilegal, cam jumătate. Ori asta trebuie să înceteze. (…) Și în sprijinul până la urmă nu numai al pădurilor, ci și în sprijinul bugetului național. (…)  Această masă lemnoasă nu aduce niciun fel de beneficiu la buget, ori asta este inadmisibil „, declara Klaus Iohannis într-o conferință de presă organizată la Cotroceni, în decembrie 2019.  

---

Deși au trecut șase ani de când oficialii de la Mediu au fost informați cu privire la rezultatele IFN II, Ministerul nu a venit nici până acum cu explicații oficiale și clarificări privind volumul dispărut, ba din contră – a politizat subiectul și l-a transformat într-o dispută dintre PNL și PSD. Mai multe voci din sectorul de exploatare au criticat la vremea respectivă publicarea de către presă a acestui volum invocând datele false și fără suport științific/statistic, dar și meciurile politice.

Expertizele ulterioare făcute de specialiști independenți au confirmat însă parțial acest volum din IFN – “diferența dintre volumul recoltat și IFN este cuprinsă între 10,2 și 15 milioane”, se arată într-un draft de analiză făcută de un grup de specialiști în silvicultură.

În contextul acestor dezbateri și dispute, rezultatele IFN Ciclul III erau așteptate ca să lămurească volumul dispărut și să forțeze o explicitare a acestei cifre din partea celor de la Mediu. Doar că încă din anul 2020, surse din Minister au susțin că Ciclul III al IFN a fost boicotat chiar din interiorul autorităților de stat. Că nu a primit sprijinul cuvenit, că datele riscă să fie compromise și că actorii din zona politică nu vor să se atingă de volumul dat dispărut din pădurile României de teama unor efecte în lanț.  

Cel puțin la nivel financiar, oficialii din INCDS susțin că ministerul nu a alocat în niciun an întreaga sumă agreată prin contractul cadru.

• 2020 – 10,3 milioane de lei conform acord cadru – au fost alocate 4,53 milioane 
• 2021 – 10,9 milioane de lei conform acord cadru – au fost alocate 5,5 milioane
• 2022 – 11,4 milioane de lei conform acord cadru – au fost alocate 9,6 milioane
• 2023 – 11,9 milioane de lei conform acord cadru – au fost alocate 9,1 milioane

Temerile din 2020 s-au adeverit în 2024. Din datele preliminare reiese că volumul anual recoltat din pădurile României se apropie de 34 de milioane de metri cubi. Existența unui astfel de volum, în contextul legislației europene și al noului EUDR, pune în dificultate din nou autoritatea centrală și sectorul de prelucrare a lemnului. 

Surse din cadrul Ministerului susțin că de la începutul acestui an INCDS, care a și contractat serviciile de realizare a Inventarului Forestier Național Ciclul III, se află într-un conflict deschis cu cei de la Mediu.

Motivul? Institutul de Cercetare în Silvicultură a informat Ministerul că nu  va executa prelucrarea datelor pentru primii trei ani din IFN Ciclul III motivând că cei de la Mediu au întârziat cu peste un an declanșarea activităților în teren (ceea ce a determinat o alterare a datelor), a subfinanțat lucrările și nu a pus la dispoziție o metodologie de prelucrare a datelor fundamentată statistic.

De partea cealaltă Ministerul Mediului acuză INCDS că nu respectă acordul cadru semnat și toate contractele subsecvente, că metodologia de prelucrare a datelor e în responsabilitate Institutului (care și-a asumat ducerea la bun sfârșit a Inventarului) și amenință că va face toate demersurile care se impun pentru recuperarea prejudiciilor. 

Conflictul dintre Ministerul Mediului și Institut este confirmat de documentele interne și corespondența dintre cele două instituții.

 

Tensiunile interinstituționale sunt dublate de un al doilea conflict intern – cel dintre INCDS și serviciul IFN din cadrul aceluiași institut. Documente interne arată că în timp ce INCDS nu vrea să-și asume interpretarea datelor, Ministerul Mediului primește de la IFN adrese prin care serviciul este dispus să facă aceste analize și prelucrări. 

„Serviciul IFN consideră că are sarcina şi obligaţia să execute şi aceste 6 faze din contract pentru a finaliza ciclul III IFN, conform prevederilor (…) cu toate dificultăţile legate de întârzierile înregistrate în procesul de culegere a datelor de teren„, se arată într-o adresă primită de cei de la mediu și semnată de șeful IFN, Gheorghe Marin.

Conducerea Inventarului Forestier Național a fost în conflict deschis cu INCDS încă din 2018, când șeful IFN a prezentat oficialilor din Ministerului Mediului volumul dispărut – cei 38 de milioane de metri cubi. Gheorghe Marin a denunțat faptul că volumul a fost ascuns chiar de reprezentanți ai Guvernului, după ce aceștia au fost informați cu privire la situația descoperită de inventar. 

„Conform IFN II, volumul de lemn recoltat anual este între 37 și 40 de milioane de metri cubi. Această cifră niciodată nu a fost contestată. Numai eroarea asociată acestei cifre a fost luată în dezbatere. Această diferență dintre datele statistice și rezultatul IFN trebuie să fie fiscalizată. Lumea este îngrijorată pentru că sunt diferențe între volumul de lemn recoltat din păduri calculat de IFN și ceea ce se raportează oficial”, a declarat șeful IFN, într-un interviu acordat Rise Project în 2019.

Contactat telefonic, directorul general al INCDS, Octavian Davidescu, a confirmat relațiile tensionate cu Ministerul în contextul IFN Ciclul III.

„Ciclul III a fost foarte prost finanțat și sub nivelul asumat în faza inițială de Minister. S-au ajuns la discrepanțe în culegerea datelor. Lucrările în teren au fost făcute conform finanțării. S-a mers într-un ritm mai încet. S-au cules datele în ritmul în care s-a făcut finanțarea”, a explicat Davidescu.

Cât privește problema interpretării datelor și cine o va face, directorul General al INCDS nu a vrut să ofere un răspuns clar, deși această sarcină este inclusă în acordul cadru semnat cu Ministerul Mediului.

„Interpretarea datelor este extraordinar de dificilă, ea trebuia făcută la timpul ei și cu buget alocat. Suntem în discuții cu ministerul să vedem cum ajungem la o concluzie. Urmează să vedem. E o harababură în date”.

Ba nu e nicio harababură, a reacționat de partea cealaltă șeful IFN, Gheorghe Marin, care a susținut că datele pentru primii trei ani sunt colectate și că pentru anul IV informațiile din teren sunt adunate în procent de 61%. Referitor la subfinanțare, aceasta a afectat într-adevăr munca în echipei IFN, dar nu a periclitat obținerea și procesarea informațiilor.

„Noi am început deja prelucrarea datelor cu personalul pe care îl avem la IFN. Suntem într-un stadiu destul de avansat. Chiar l-am anunțat pe domnul director vinerea trecută despre volumul de muncă”, a spus Marin, care a adăugat că servicul IFN este boicotat financiar de INCDS, că angajații săi nu primesc măririle de salarii cuvenite și că echipa sa este pe cale să se destrame.   

Șeful IFN a susținut că din datele pe primii trei ani reiese că numărul de arbori dispăruți a scăzut cu 12% față de IFN II și că această scădere a fost înregistrată cu fiecare an parcurs în teren. Cu toate acestea se așteaptă ca volumul lemnului dispărut în Ciclul III să fie apropiat de cel din Ciclul II.   

„Adică în loc de 38 de milioane cota anuală, vom avea aproximativ 34. Depinde de cifrele din anul IV, dar ele nu pot influența foarte mult rezultatul final. Această scădere e un semn că s-au luat niște măsuri cu Sumal-ul, cu Gărzile Forestiere, cu legislația privind confiscarea mijloacelor de transport. Toate acestea este posibil să-i mai fi speriat pe unii agenți economici”.

Marin a insistat că valoarea volumului dispărut nu este determinată atât de lemnul tăiat ilegal , cât  de tabelele de producție, de amenajament, de APV-uri. Acesta a susținut că volumul de lemn scos pentru comercializare e subestimat în acte și că sectorul știe că în pădure se află mai mult lemn decât este raportat în acte. Cu alte cuvinte din pădure pleacă  lemn la negru, adică nu este fiscalizat.  Șeful IFN a susținut că a informat ministerul cu privire la aceste diferențe și a cerut realizarea unui studiu. Solicitările lui s-au lovit de uși închise.   

„Acest volum a fost mereu disputat, nu a fost recunoscut. S-a încercat o decredibilizare a lui. Mi s-a spus că << Da, se fură în România, dar nu chiar atât.>> Păi să-mi spună cât, că eu spun cât pe baza la măsurătorile la 28.000 de suprafețe de probă. Tu pe ce te bazezi?, am întrebat. <<Păi am umblat eu prin pădure și am văzut că nu se taie atât.>> Ei, lucrurile nu stau chiar așa.”