Academia Română critică MMAP și INCDS în problema vănătorii exemplarelor de urs brun

 

Ministerul mediului Apelor și Pădurilor a anunțat că Academia Română, prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, a aprobat un nivel de intervenție la urs brun pentru 220 de exemplare. În iunie același minister, condus la acea vreme de Tanzcos Barna, a emis un ordin de ministru în care solicita împușcarea a peste 480 de urși (426 cu scop de prevenţie şi 55 exemplare cu scop de intervenţie).

Anunțul recent al ministrului în funcție, Mircea Fechet, nu face nicio referire însă la adresa Academiei Române de săptămâna trecută, în care au fost criticate ministerul și instituțiile care s-a parteneriat în realizarea studiilor privind gestionarea problemelor legate de populația Ursus Arctos din România.

Criticile Comisiei pentru ocrotirea Monumentelor Naturii (CMN) vin în contextul în care Academia Română nu a aprobat cotele propuse de minister printr-un ordin de ministru semnat de Tanczos Barna. A fost ultimul ordin de ministru semnat de fostul oficial.

Decizia de a nu aproba ordinul a pus presiune pe membrii academiei, aceștia fiind acuzați că împiedică vânătoare și deciziile luate de autoritatea centrală.

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

 

CMN nu s-a opus proiectului de OM pentru aprobarea nivelului de prevenţie şi intervenţie pentru prevenirea pagubelor şi accidentelor produse de ursul brun, ci a precizat că studiul întocmit de asocierea dintre INCDS „Marin Drăcea” şi Universitatea „Transilvania” Braşov nu susţine corespunzător nivelurile de intervenţie şi cel de prevenţie menţionate ca necesare pentru anul 2023 în proiectul de ordin„, se arată în documentul eliberat de Academia Română.

Pe parcursul celor opt pagini CMN a trecut în revistă sincopele și bâlbele la nivel administrativ privind emiterea ordinului de ministru, modul în care au fost realizate studiile privind Ursu Arctos, dar și lipsa de aplicare și control conform actelor normative.

Academia denunță faptul că ministerul însuși în corespondența interinstituțională a recunoscut că uciderea celor 480 de urși nu va soluționa problema atacurilor. Aceeași membri ai Academiei atrag atenția asupra lacunelor din studiile care au stat la baza ordinului dar și a modului în care Ministerul se contrazice singur în propriile afirmații.

Argumentele MMAP deşi par logice, nu justifică sacrificarea animalelor şi nici într-un caz, nu justifică aprobarea unui studiu care nu este conform şi nu face referire la întocmirea acestor baze de date„.

În adresa trimisă MMAP nu au scăpat de critici nici Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” (INCDS) şi
Universitatea „Transilvania” din Braşov (UTBV).

Membrii CMN au denunțat acuzațiile și presiunile venite dinspre cele doua înstituții, imediat după ce academia nu a aprobat ordinul semnat de Tanczos Barna.

Asocierea INCDS şi UTBV nu a optat pentru îmbunătăţirea studiului realizat, ci a preferat să atace competenţa CMN şi a membrilor săi, prin exprimări care au excedat normele de comunicare din mediul academic. Insinuările la adresa membrilor CMN denotă presiunea pe care reprezentanţii sub anonimat din cadrul asocierii INCDS şi UTBV doresc să o exercite pentru a obţine aprobarea unui studiu care nu îndeplineşte standardele ştiinţifice şi nici nu dovedeşte nivelul de competenţă aşteptat de la cele două instituţii care, aşa cum se afirmă, de 25 de ani deţin <<monopolul>> în România şi, deci, nu pot fi contestate după părerea reprezentanţilor acestora„, apare scris în adresa trimisă MMAP.

CMN a menționat că, ținând cont de expertiza echipelor INCDS și UTBV, așteaptă ca studiul să fie revizuit și să ofere soluții reale „care să fie fundamentate ştiinţific şi legal şi care să urmărească eficienţa îndeplinirii
acestora de către autorităţile statului„.

Aceeași adresă insistă asupra faptului că nu lipsa avizului CMN a împiedicat conservarea speciilor de interes comunitar, ci lipsa de monitorizare anuală a implementării actelor normative care ar fi trebuit să producă efecte, respectiv să ducă la conservarea în România a speciilor de interes comunitar: urs şi lup şi la protecţia populaţiei umane.

CITEȘTE SI

Braconierul de la Gura Teghii s-a fotografiat cu ursul care „l-a atacat”

Delegația ROMSILVA a promovat trofeul de urs la expoziția din Budapesta, a plătit un sfert de milion de euro și s-a fotografiat cu Arpad Sarkany, „vănătorul alfa” din pădurile României

Intrebarea zilei: până la urmă câți urși bruni are România?

65 de ursi au fost braconati in Romania in perioada 2019-2021

Aceasta este prima hartă care localizează toți urșii bruni uciși sau relocați în România

 

 

 

 

 

 

 

2 comentarii la „Academia Română critică MMAP și INCDS în problema vănătorii exemplarelor de urs brun”

  1. Unora ar trebui sa le fie rusine de ceea ce fac. Indiferent daca sunt fosti ministrii frustrati, directorasi de romsilve sau altele. Inca nu s-au trezit ca nu mai suntem in anul de gratie 1923 ci in 2023, si intre timp, avem o legislatie speciala pentru speciile protejate Natira 2000. Ei au ramas la nivelul din anii societatii socialiste multilateral dezvoltate, si ce e mai grav este ca unii tineri, s-au clonat dupa mentalitatea de atunci si nu inteleg un lucru – ca nu pott sa faca management cu pusca.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?