Cu o zi înainte de protestul silvicultorilor din Piața Victoriei, fostul lider PSD, actualmente independent pentru alegerile prezidențiale, Victor Ponta, a publicat un mesaj pe pagina de facebook care să susțină demersul angajaților din silvicultură.
Cu o mână în buzunar în fața camerei, pe un ton ușor grav și o muzică dramatică pe fundal, fostul premier susține că se dorește distrugerea ROMSILVA „companie a statului care administrează încă peste jumătate din pădurile țării care are cei mai buni specialiști (…) le face tot răul (nr ministrul mediului numit de PNL) pentru a băga în faliment ROMSILVA pentru a o vinde probabil către străini sau privați care să o folosească ca o industrie.”
Aflat în campanie electorală, Victor Ponta încearcă să adune simpatizanți din tabăra silvicultorilor. De altfel parte din mesaj este preluat de la cei care promovează ideea că Regia de Stat urmează să fie vândută. Informația nu a putut fi verificată sau fundamentată pe nicio bază reală, motiv pentru care fostul premier și folosește sintagma „probabil va fi vândută”.
Reacția lui Victor Ponta vine în contextul în care silvicultorii au anunțat noi proteste după ce Ministerul Mediului, condus de liberalul Mircea Fechet, a început de câteva luni să critice și să sancționeze bonusurile și derapajele financiare ale Regiei. În urma unor analize interne a reieșit că peste jumătate din Direcțiile Silvice din țară nu sunt profitabile, dar bonusurile anuale și cele de pensionare s-au păstrat la același nivel. În ultimii 7 ani, conform documentelor din interiorul RNP Romsilva, bonusurile au depășit valoarea de 1 miliard de RON, cu bonusuri de pensionare care au ajuns și la 100.000 de euro brut pentru unii Directori de Direcții Silvice din țară.
Printre cei care s-au aflat sub lupa presei și au fost criticați de minister s-a numărat și fostul director al ROMSILVA, Teodor Țigan. Presa centrală a susținut că acesta a încasat la pensionare 100.000 de euro brut, după care s-a reangajat în sistem cu o leafă de mii de euro pe lună.
În contextul deciziilor MMAP și al alegerilor prezidențiale, Teodor Țigan a criticat demersurile ministerului condus de Fechet și a sugerat că măsurile luate de autoritatea centrală vor fi sancționate de familiile angajaților la alegerile din mai 2025. Atitudinea fostului director general s-a schimbat brusc în cazul postării lui Victor Ponta. Țigan îl laudă pe fostul premier, actual candidat independent la alegerile pentru Cotroceni.
„Felicitări domnule premier și viitor președinte al României, în sfârșit cuiva îi pasă și de pădurile României. Dumnezeu să vă binecuvânteze.”
În video postat pe contul de FB, fostul premier invocă grija pentru fondul forestier al statului, iar foștii manageri al ROMSILVA îi susțin pledoaria uitând ce impact a avut legislația promovată de Guvernul condus de Victor Ponta în anul 2013. Este vorba despre legea 165, care a permis retrocedarea de păduri chiar dacă acestea s-au aflat în proprietatea statului român înainte de anul 1948.
Cu câteva luni înainte ca legea 165 să fie publicată în Monitorul Oficial Curtea de Conturi a criticat modul în care oamenii politici au luat cu aslat proprietățile statului:
”Opiniile des auzite și exprimate – conform cărora retrocedările pot continua fără grijă, deoarece suprafaţa de pădure retrocedată până în prezent este departe de nivelul la care ar afecta proprietatea publică a statului din 1948 – sunt iresponsabile. Atitudinea de îngăduinţă faţă de abuzuri, motivată de astfel de justificări riscă să înlocuiască abuzurile statului din 1948 cu abuzurile asupra proprietăţii statului, în special din perioada de după anul 2000”.
Raportul Curții de Conturi arăta că la nivelul anului 2010 solicitările de restituire ale privaților (persoane fizice și forme asociative) depășeau deja cu 570.000 de hectare, suprafața deținută de privați în 1948 când comuniștii au confiscat averile.
În perioada în care DNA investiga dosarul de pe Valea Trotușului, situația retrocedărilor nelegale la nivelul ROMSILVA arăta o imagine dezastruoasă la nivel național. O analiză internă a Regiei de Stat a Pădurilor arată că acum 10 ani aproape o jumătate de milion de hectare din pădurile de stat au fost retrocedate în primă instanță prin hotărâri judecătorești sau prin decizii ale Consiliilor Județene.
Primele cinci județe cel mai afectate de retrocedări suspectate a fi nelegale erau Suceava, Buzău, Bihor, Bacău și Maramureș.
Reload document 
Open in new tab Pe fondul acesta, Guvernul și-a angajat rapid răspunderea chiar la câteva zile după raportul alarmant. Așa a apărut Legea 165/2013, care a permis retrocedări din pădurile istorice ale statului, printre altele.
Legea 165 trebuia să-și arate utilitatea mai ales într-o retrocedare din Bacău, un județ controlat la acea vreme de colegul de partid al lui Victor Ponta, Viorel Hrebenciuc.
Este vorba despre cea mai mare retrocedarea ilegală de pădure din istoria ROMSILVA – 43.000 de hectare pe Valea Trotușului, cu o valoare de piață estimată de procurori la peste 300 de milioane de euro. Dosarul de anchetă a fost instrumentat de procurorii DNA de la Brașov și după mai mulți ani în instanță inculpații au scăpat de condamnări pentru că procesul penal a încetat ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
În dosarul penal instrumentat de DNA și din interceptările polițiștilor reiese că Viorel Hrebenciuc l-a menționat de câteva ori pe Victor Ponta, inclusiv în contextul legii 165, dar și pe socrul de la acea vreme, Ilie Sîrbu. Într-o discuție cu Ioan Adam (avocat și fost membru PSD) și Sturdza, Hrebenciuc susține că nu Tudor Chiurariu, dar că Victor Ponta ar fi introdus în legea 165 articolul care permitea retrocedarea de terenuri din proprietatea statului.
Hrebenciuc: A spus el. Şi zic bine, mă, uite mă ocup de amendamentul ăla la lege. L-am sunat azi dimineaţă, zic Băi nu s-a putut face nimic cu amendamentul ăla pentru că ăla era a lui Ponta, ceea ce era corect.
Sturdza: Nu era a lui Chiuariu?
Hrebenciuc: Nu, nu. Victor i-a zis. M-am … am mers să văd. Şi Victor a fost, deci nu domn’le, mergi… am zise corect, acuma ce mai.
Sturdza: Deci rămâne amendamentul?
Hrebenciuc: Nu, a rămas. Nu amendam … ăăă … se dă din păduri statului, uitaţi cum a apărut legea.
Adam: A rămas măi, sigur …
Hrebenciuc: Deci legea ajută prefect, şi încă odată vă spun, Victor a fost autorul, nu Chiuariu.
Adam: A fost de acord, că s-a propus …
Hrebenciuc: Deci am mers, nici n-a discutat Victor chestia asta. Şi vă spun că am discutat-o doar şi cu Victor, şi cu B……
Toți trei angajați în discuția monitorizată de polițiștii sub acoperire au primit închisoare cu executare pentru implicarea în retrocedarea frauduloasă cu pădurile de la Bacău. Viorel Hrebenciuc (2 ani de închisoare cu executare), Ioan Adam (2 ani de închisoare cu executare), Paltin Gheorghe Sturdza (3 ani de închisoare cu executare) care era și beneficiarul retrocedării. Dosarul retrocedărilor ilegale de păduri a fost închis de instanță pentru că faptele s-au prescris așa că toți cei 9 inculpați din dosar au scăpat de închisoare.
Pe durata anchetei polițiștii l-au monitorizat și pe Ilie Sîrbu. La audieri fostul membru PSD a invocat vinovăția, a susținut că nu se află în relații cordiale cu Hrebenciuc și a negat că ar fi întreprins vreun demers nelegal privind retrocedarea celor 43.000 de hectare de pădure din Bacău.
Cu dosarul penal închis, în instanță continuă lupta moștenitorilor lui Sturdza pe civil. Pe 20 martie, la Tribunalul Mureș, se va judeca un nou termen în procesul prin care Paltin Sturdza încearcă să obțină revizuirea deciziei privind retrocedarea celor 43.000 de hectare de pădure din Bacău. Acesta cere acum o revizuirea a cazului de retrocedare. ROMSILVA susține însă că nu are niciun drept.
În 2020, un grup parlamentar (majoritatea de la PSD) au propus modificarea legii 165 din 2013 tot în spiritul retrocedării de terenuri din proprietatea publică. Propunerea legislativă a fost criticată de liderul de Sindicat, Silviu Geană. Într-un interviu pentru Rise Project, Geană a susținut că „această lege criminală atacă proprietățile de stat, dar vizează și terenurile care au intrat în proprietatea publică după 1948. Adică statul, prin Romsilva, le-a răscumpărat, de exemplu, de la unii proprietari și acum trebuie să le ofere din nou. Statul român pierde de două ori, nu este normal”.
Geană a explicat că sunt în pericol cel puțin 140.000 de hectare, adică aproximativ cinci la sută din suprafețele pe care statul român le mai deține în prezent. Pe o pagină A4, motivarea celor 15 parlamentari pentru noua lege numără 34 de rânduri cu informații generale și invocă blocajul intervenit după 2017, când CCR a stopat restituirile în natură din domeniul public. Expunerea de motive nu conținea date oficiale care să justifice urgența legii, în condițiile în care cei în drept pot să fie despăgubiți cu echivalentul proprietății în bani, atunci când restituirea nu se mai poate realiza pe vechile amplasamente.
Datele oficiale că presiunea retrocedărilor a rămas neschimbată. În 2020 RNP Romsilva era implicată în 1527 de dosare în care se solicita spre restituire 452.000 de hectare de pădure din proprietatea de stat. În topul județelor cu cele mai mari suprafețe de teren contestate în instanță se numărau Suceava, Bihor, Bacău, Covasna, Gorj, Maramureș.