Delegația ROMSILVA a promovat trofeul de urs la expoziția din Budapesta, a plătit un sfert de milion de euro și s-a fotografiat cu Arpad Sarkany, „vănătorul alfa” din pădurile României

Din fotografiile și video promovate pe social media de Regia Pădurilor și de Ministerul Mediului, trofeul și blana de urs au fost expuse la una dintre intrările în zona dedicată României. „One With Nature” este o expoziție internațională care promovează vânătoarea și care se desfășoară în capitala Ungariei în perioada 25 septembrie – 14 octombrie.

În contextul evenimentelor din România privind populația de urs brun și atacurile raportate de media, ministrul mediului, Tanzcos Barna, a susținut la deschiderea evenimentului că „managementul profesionist al populațiilor animalelor, bazat pe dovezi științifice, este fundamentul ecologiei. Pentru multe specii de animale strict protejate, numai gestionarea profesională a faunei sălbatice poate asigura protecția și conservarea condițiilor de habitat.”

Într-un interviu recent acordat Al Jazeera International, ministrul a sugerat că nu este exclus ca vânătoarea la urs să fie redeschisă în România, dar că trebuie mai multe date privind populația de urs din România.

ROMSILVA a fost nominalizată de Guvernul României și Ministerul Apelor și Pădurilor să reprezinte România la acest eveniment, bugetul inițial alocat acestui eveniment fiind jumătate de milion de euro. Suma apare menționată într-o adresă înaintată Consiliului de Administrație al RNP. Într-un răspuns oficial conducerea ROMSILVA a refuzat să pună la dispoziție documentul, motivând ca nu este un document public.

Puteți accesa documentul „secret” mai jos.

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

 

Din documentul intern nu reiese cum a fost fundamentat acest buget și de ce ROMSILVA a fost nominalizată, în condițiile în care Regia Pădurilor mai deține doar 12.3% din fondul cinegetic la nivel national, restul de 87,7% din fonduri fiind în proprietatea și administrarea companiilor private. Mai mult decât atât, 500.000 de euro este sumă echivalentă cu 60% din toate veniturile provenite din vânătoare ale Regiei pentru 2020, iar trendul este în scădere în favoarea privaților.

Surse din RNP Romsilva au susținut că într-un final cheltuielile RNP cu participarea la eveniment s-au rezumat la jumătate din bugetul inițial – 235.000 de euro, din care aproape 220.000 de euro au fost pentru execuția standului și restul pentru proiectare.

„Nu există nicio logică pentru această nominalizare și buget cheltuit, în contextul rezultatelor RNP pe acest domeniu. Va asigur că singurii care vor avea de câștigat sunt cei care au și vizibilitate în străinătate – și aceia sunt privații. Și acest lucru este dovedit de cifre și de modul în care este împărțită piața – firmele private au aproape 90% din fondul cinegetic la nivel național. Cu alte cuvinte statul a scos bani din buzunarul unei Regii, iar privatul va trage foloasele. Dacă se dorea ceva organizat, atunci nota de plată trebuia negociată și achitată de Guvern prin Minister, nu de RNP”, au explicat surse din Regia Pădurilor.

Foto credit – RNP Romsilva

Alături de ministrul Tanzcos Barna la expoziția din Budapesta, printre alți oficiali ROMISLVA, a fost prezent și președintele Consiliului de Administrație al Regiei Pădurilor, Daniel Dănut Apostol.

Conform declarației de avere același Dănuț Apostol împarte afaceri cu Arpad Sarkany prin firma HCR, cea care a investit în Dino Park din Râșnov. Sarkany este patronul Abies Hunting, una dintre cele mai importante firme din România specializate pe vânătoare, inclusiv urs.

Foto credit – RNP Romsilva

De altfel Arpad Sarkany a fost și el prezent la eveniment. Într-o fotografie postată de Romsilva pe contul de facebook, Sarkany apare alături de Apostu, Teodor Țigan (directorul general RNP Romsilva și Adam Crăciunescu (fost director general RNP Romsilva).

 

 

Intrebarea zilei: până la urmă câți urși bruni are România?

 

Cu cat sap mai mult in povestea ursului brun cu atat imi dau seama de amatorismul si ticalosia cu care a fost gestionat politic acest subiect de-a lungul timpului. Cum a fost intretinuta o stare de conflict permanent intre om si fiara, un conflict din care care au monetizat binisor (pecuniar sau in capital de imagine) baietii destepti.

Stiti cate milioane de euro a cheltuit Romania in ultimii 10 ani pentru monitorizarea speciilor de interes comunitar, printre care se afla si ursul brun?

Peste 24 de milioane de euro, cei mai multi bani venind de la Bruxelles.

Prima raportare catre UE arata ca in Romania traiau 5960 de exemplare de urs (4590 in zona alpina, restul de 1370 in cea continentala). Raportarile pentru Ursus Arctos le gasiti aici: https://cdr.eionet.europa.eu/Converters/run_conversion?file=ro/eu/art17/envxhrpcw/RO_species_reports-20190805-153845.xml&conv=593&source=remote#1354.

Valoarea totala a proiectului a fost de 11,6 milioane de euro.Informatii despre parteneri si ce s-a facut cu banii gasiti aici: https://www.ibiol.ro/posmediu/pdf/Anunt%20de%20presa%20la%20inchiderea%20proiectului%20POS%20Mediu%20IBB.pdf

În 2019, statul român a mai accesat o nouă tranșă de bani, aproximativ 13 milioane de euro pentru completarea monitorizării. În martie 2019, ministerul a si anunțat, printr-un comunicat de presă, că proiectul va dura trei ani și are 11 parteneri. Click aici pentru info:

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Comunicat_de_Presa_lansare_proiect_120009.pdf

Deci, mai este un an si se finalizeaza si acest proiect si ar trebui sa avem niste rezultate facute de niste specialisti.

In timp ce milioanele de euro curg, se fac raportari si completari la monitorizari, ce se intampla in Ministerul Mediului cu evaluarile la Ursus Artcos?

Pai, e simplu: in Minister circula alte cifre decat cele din raportari. Iar cifrele spun ca in primavara lui 2020 in Romania erau 15.374 de exemplare, de trei ori mai multe decat am transmis la Bruxelles. Evaluarile au fost facute de APM-urile din tara impreuna cu gestionarii fondurilor cinegetice. Mai pe romaneste, impreuna cu vanatorii.

Dă clic pentru a accesa doc-1.pdf

Si o sa va intrebati pe buna dreptate: Dar ministrul, ministrul mediului ce declara public daca cifrele din interior arata o alta realitate decat cea raportata la Bruxelles?

Pai, si aici e simplu: Ministrul ofera publicului alte cifre, total diferite de cele raportate la Comisia Europeana si de cele ale vanatorilor.

“Avem sigur peste 7000 de exemplare in Romania. Ultima estimare a populației s-a făcut in 2015 sau 2016. De atunci nu s-a facut, ce am găsit eu la minister a fost inactiune timp de cinci ani”, a declarat, pe 5 mai 2021, ministrul mediului in platoul Digi24.

O lună mai tarziu, pe 6 iunie, Tanczos Barna a susținut, la Prima TV, ca populatia de urs a crescut cu aproape 50% mai mult decat cea estimata in 2016, adică la 9000 de exemplare: “Dupa parerea oamenilor de stiinta populația creste cam cu 10% anual daca nu exista interventie, noi dupa cinci ani de zile suntem la 40% -50% peste numarul de atunci”.

Tanczos Barna a precizat că toate aceste date sunt neoficiale:

”Nici nu avem cum sa vorbim despre date oficiale pentru că, in Romania, nu s-a realizat o evaluare stiintifica a populației de urs de mai bine de cinci ani. Tocmai pentru ca nu avem aceste date, m-am consultat cu mai mulți specialisti, reprezentanti ai mediului academic si ONG. Cifrele pe care le-am furnizat public reprezinta practic estimarea facuta de aceste persoane, inse ele sunt neoficiale, informale”.

Incredibil, nu?

Si acum apar multe alte intrebari:

* Pentru ce au fost cheltuite cele 24 de milioane de euro daca cifrele raportate nu sunt luate in considerare si transmise oficial?

* De Ministerul Mediului a initiat o procedura de achizitie publica pentru o noua evaluare a populatiei de urs, desi conform datelor oficiale ministerul & partenerii nu au finalizat proiectul de completare a monitorizarii pentru care au incasat in 2019 aproximativ 13 milioane de euro?

* Conform raportarilor, cum se justifica faptul ca majoritatea populatiei se afla in afara retelei Natura 2000, astfel ca mare parte din habitatele caracteristice specie nu beneficiaza de masuri de conservare?

* Cum se justifica cresterea populatiei din moment ce habitatul caracteristic se sustine ca nu poate asigura resursele de hrana necesare populatiei existente?

* Ce masuri au fost luate pana in prezent pentru prevenirea atacurilor asupra localitatilor/comunitatilor si care sunt rezultatele?

Numai prin transparenta si cu toate cifrele in fata putem vedea tabloul general, prieteni! Nu?

Deci, pana la urma cati ursi sunt in Romania? Pentru ca eu sincer nu am inteles de la autoritatile care public doresc un management judicios al speciei Ursus Arctos.

 

65 de ursi au fost braconati in Romania in perioada 2019-2021

Este echivalentul a jumatate din totalul exemplarelor ucise legal in acelasi interval de timp, prin derogari de ordin de ministru.

Cifra cazurilor de braconaj oglindeste doar o parte din realitatea din padurile din Romania in ceea ce priveste vanatoarea ilegala de urs brun. Pentru ca majoritatea cazurilor nu sunt descoperite.

In harta dosarelor penale deschise pentru vanatoare ilegala apar patru judete (Maramures, Alba, Caras Severin si Gorj), in care APM-urile nu au eliberat nicio derogare de recoltare sau relocare de Ursus Arctos.

Conform informatiilor IGPR in top 3 judete cu cele mai multe dosare penale deschise pentru braconaj se regasesc Vrancea (12 cazuri), urmat de Prahova (9 cazuri) si judetele Harghita si Covasna (cu cate 6 cazuri).

Unul dintre cele mai impresionante exemplare de Ursus Arctos braconate este din Buzau. Trofeul descoperit de politisti este atasat in fotografiile de la aceasta postare.

Investigatorii din Buzau sustin ca ursul depasea 600 de puncte si ca a fost vanat cu o luna inainte de partida organizata in Ojdula, acolo unde printul Emanuel von und zu Liechtenstein l-a impuscat pe ursul botezat de presa “Arthur”, despre care s-a spus c-ar fi cel mai mare urs din Romania.

Toate informatiile privind cazurile de braconaj le gasiti in harta ursilor impuscati in perioada 2019-2021 la care am adaugat un nou layer, alaturi de fondurile cinegetice si autorizatiile de derogare.

Harta cu noul layer inclus o puteti accesa aici:


Documentul online contine trei layere, care pot fi activate individual sau simultan:

* Autorizații recoltari/relocari Ursus Arctos

* Fonduri de vanatoare

* Cazuri braconaj Ursus Arctos – 2019-2021

 

Aceasta este prima hartă care localizează toți urșii bruni uciși sau relocați în România

Pentru c-am tot vorbit despre cat de important este tabloul general in orice subiect, am decis sa construiesc aceasta harta si sa fac publice datele.
Ilustratia combina informatii privind autorizatiile de derogare ale tuturor Agentiilor de Protectia Mediului din tara si date despre fondurile cinegetice pe suprafata carora s-au pus in aplicare derogarile (informatiile privind gestionarii si limitele sunt valabile la nivelul anului 2020).
Harta si documentele pot fi accesate aici:

Din documentele APM-urilor reiese ca majoritatea autorizatiilor nu contin informatii cu privire la identificarea zonei in care apar ursii problema. Cu exceptia derogarilor din zona Sinaia, Busteni, unde este nominalizat exact arealul in care apare animalele salbatice ( apare mentionat Restaurantul, Vila sau Zona urbana) restul derogarilor fac referire doar la fondul cinegetic si numarul exemplarelor de urs vizate.

Din 2019 si pana-n prezent, au fost 306 cereri de recoltare, fiind vizati 354 de ursi. Pe baza acestor cereri, 121 ursi au fost ucisi, iar alti 18 relocati. Alti 20 de urși au fost uciși, in aceeasi perioada, dar in baza unui alt ordin emis in 2009.
Recent, DNA a perchezitionat birourile Ministerului Mediului si a vizitat sediul central al Agentiei Nationale Pentru Protectia Mediului si ale unor sedii APM din tara. DNA a inceput o ancheta in rem imediat dupa scandalul privind impuscarea ursului “Arthur” si verifica modalitatea in care au fost emise toate documentele aferente procedurii de derogare a ursus arctos.

Surse din minister au sustinut c-au fost ridicate documente, hard-uri si diferiti oficiali au fost audiati. Printre ei s-a numarat si secretarul de stat pe paduri, Robert Szep.

Oficialul nu a vrut sa ofere mai multe detalii despre vizita la DNA. Ministerul Tanzcos Barna mi-a raspuns printr-un mesaj ca a oferit tot sprijinul organelor de cercetare, ori de cate ori a fost cazul, dar ca nu “ cunoaste detalii despre audieri si nu am fost informat despre calitatea procesuala a persoanelor care au fost audiate in acest dosar”.

De ce a coborât Arthur din pădure?

 

Atunci cand este multa galagie, se face loc si de manipulari. Cititi planul de management revizuit al Sitului Natura 2000, acolo unde printul de Liechtenstein a mers la vanatoare, si intrebati-va de ce administratiile locale si centrale nu au un plan de masuri pentru a facilita coabitarea om – urs si de ce „coboara” ursul din padure.

Pentru autoritate e mai usor sa arunce vina pe jivina, decat sa se intrebe de ce o face si ce masuri au fost luate ca sa nu mai coboare in sate si orase.

Dar, explicatia o dau chiar specialistii, care au facut planul de management al acestei arii protejate si care au venit si cu niste sugestii de masuri. Planul este supus dezbaterii publice pe site-ul ministerului: http://www.mmediu.ro/articol/mmap-supune-dezbaterii-publice-proiectul-de-ordin-privind-aprobarea-planului-de-management-al-sitului-natura-2000-rosci0130-oituz-ojdula/4030

Pasunatul intensiv in zonele împadurite, exploatarile forestiere agresive, lipsa tomberoanelor speciale anti urs, fragmentarea habitatelor prin interventia umana, sporturile motorizate tip off road necontrolat in zona barloagelor si pe toata aria Sitului Natural, toate acestea au creat presiune pe habitatele de urs si au determinat dezechilibre.

“Este esentiala ca in cadrul elaborarii planurilor de urbanizare sa se ia in considerare si aspectele cu privire la necesitatile speciilor de carnivore ”, pagina 155.

Intrebarea care se ridica este: Exista cineva in administratia locala si centrala care asculta specialistii, urmeaza sfaturile si le implementeaza ulterior? Sau e ia in calcul numai varianta cea mai facila si usor de monetizat – pusca?
Pentru ca din 2019 si pana in prezent, in baza ordinului 724/2019, au fost impuscati 118 ursi si relocati doar 13.

Asadar, uitati-va la cele trei harti si de la stanga la dreapta suprapuneti harta unde au fost identificate exemplarele de urs (harta 1) cu zonele de impact (harta 2 si 3) si observati singuri cam cat spatiu de liniste mai au aceste animale in acea arie protejata.