Povestea camionului cu lemn care a circulat cu 260 de km pe oră pe Valea Trotușului

Un șofer, care s-a aflat la volanul unui un camion cu remorcă, a gonit cu 260 de kilometri pe oră pe drumurile naționale, transportând lemn de foc din grija pentru populație.

Așa ar trebui să fie scris un breaking news dacă punem cap la cap datele din Sistemul de Urmărire Materialului Lemnos (SUMAL) și informațiile culese de pe teren în legătură cu un camion încărcat cu bușteni. Este vorba despre un transport cu lemn recoltat din pădurile statului din județul Bacău.

Speța este destul de simplă, iar datele creionează următorul tablou.

În septembrie 2021 Ocolul Silvic Dărmănești, Ocol de Stat aparținând Romsilva, avizează un parchet de 3300 de metri cubi. Actele spun că este vorba despre aproximativ 7600 de fire inventariate (fag, brad, molid). Așadar începe exploatarea într-o zonă numită Valea Uzului, UP IX- Bașca, UA 21 A.

Pe 14 decembrie 2021 în SUMAL este înscris un transport de aproape 52 de metri cubi (specia molid, categoria lemn de foc).

La ora 16.00 un camion marca Mercedes și remorca (SV25BAZ, SV26BAZ) primesc coduri unice pentru a transporta buștenii de molid, cum altfel decât legal (sic!). Destinația din acte este un depozit din Dărmanești, aflat la aproape 20 de km distanță de locul de recoltare, Valea Uzului.

Doar că peste 17 minute, la ora 16.17, exact aceeași mașină cu remorcă apare pe camerele video de supraveghere ale Ocolului Silvic Ghimeș.

Camerele video ale Ocolului Silvic privat se află la aproximativ 74 km distanță de punctul de încărcare al camionului din Valea Uzului, acolo de unde ar fi încărcăt buștenii de molid.

Sistemul de supraveghere, alături de mai multe bariere speciale, a fost instalat de oamenii care vor să-și protejeze pădurile de hoții de lemn și să-i descurajeze pe cei care vor să forțeze legea. Așa că sistemul video și-a făcut treaba și imaginile au susprins camionul Mercedes în trafic.

Live stream la video de la OS Ghimeș este public și poate fi accesat aici 

Incredibil, nu? În doar 17 minute de la emiterea codului unic șoferul a reușit să parcurgă aproape 74 kilometri, să descarce cei 52 de metri cubi de lemn în curtea depozitului din Dărmăneși și să ajungă fără nicio zgârietură în cătunul numit Tărhăuși pentru o nouă încărcătură.

Nu doar că mașina practic s-a teleportat peste munții de pe Valea Trotușului, dar din cauza vitezei fotografiile obligatorii a fi atașate transportului și incluse în SUMAL sunt imposibil de utilizat de o echipă de control. Totul e în ceață, efectul warp-ului presupun. Altfel nu-mi explic.

Kilometrajul de la bord nu este vizibil, la fel și spatele camionului unde nu se vede încărcătura din fotografiile încărcate în sistem. Iar aceleași lucruri se repetă și în cazul remorcii. Fotografia din lateral este identică cu cea de pe camion, doar că este blurată, iar fotografia cu spatele remorcii și buștenii de molid nu este nici clară și nici nu surprinde întreaga încărcătură.

Datele din SUMAL arată că la Tărhăuși, al doilea loc de încărcare, camionul cu remorca au petrecut aproape două ore la încărcat lăturoaiele și au primit cod unic la plecare la ora 18.30, îndreptându-se spre același depozit din Dărmănești. Nici fotografiile încărcate în sistem pentru acest trabsport nu respectă criteriile legale. Kilometrajul la bord este indescifrabil, iar numărul de înmatriculare la fel.

Întrebarea este ce s-a întâmplat cu cei 52 de mc de buștean de molid din Valea Uzului? Au ajuns buștenii în depozitul din Dărmănești, sau cineva a avut nevoie de o sursă legală pentru un lemn deja existent și obținut pe alte căi?

Răspunsurile ar trebui să vină de la o echipă de control, așa cum au venit și-n cazul precedent surprins tot de camerele video ale OS Ghimeș, caz despre care am scris în iulie anul acesta.

Până se deslușește dilema celor 52 de mc din Valea Uzului, povestea acestui transport mă petrece cu gândul la două lucruri:

1 De ce nimeni din autoritatea centrală nu se zbate pentru implementarea sistemului video de supraveghere care poate fi conectat la SUMAL și ar ajuta la o verificare încrucișată în cazul unor controale?

2 De ce mai nimeni nu a luat în serios declarația din 2019 a directorului de la păduri din Ministerul Mediului, Ilie Mihalache, în contextul furtului de lemn și al datelor ascunse din Inventarul Forestier Național:

Cea mai mare parte a lemnului care dispare din pădurile României nu dispare nelegal, dispare cu documente acum”.

 

 

EXCLUSIV DOCUMENT- ROMSILVA are nevoie de o reformă rapidă pentru trecerea la vânzarea de lemn fasonat

Regia Națională a Pădurilor are la dispoziție patru ani pentru a implementa o reformă de trecere  de la exploatarea și vânzarea de lemn pe picior la cea de lemn preponderent fasonat din pădurile pe care le administrează.

Trecerea la lemn fasonat ar putea determina o scădere considerabilă a lemnului furat din pădurile statului.

Conform modificărilor aduse la Codul Silvic, ROMSILVA trebuie să recolteze și să valorifice începând cu anul 2023 cel puțin 50% din masa lemnoasă ca lemn fasonat, urmând ca din 2025 lemnul fasonat să fie majoritar.

Asta înseamnă o creștere în procente de 20% în următorii doi ani. În prezent, la nivel național, Regia pune pe piață 2,8 milioane metri cubi de lemn fasonat, adică 30% din totalul anual.

Conform strategiei primele măsuri ar fi trebuit să fie aplicate de la 1 septembrie anul acesta. Surse din Regia Pădurilor au explicat că decizia de trecere la vânzare preponderentă de lemn fasonat nu a fost foarte agreată de mulți dintre lideri, fiind scoase în evidență mai degrabă dificultățile aplicării strategiei, decât elementele pozitive.

Puteți citi în exclusivitate proiectul de strategie al RNP Romsilva mai jos, unde principala concluzie este – Romsilva trebuie să îşi crească capacitatea tehnică şi administrativă precum şi competitivitatea.

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

 

Aceleași surse din Romsilva au explicat că deși a fost privită cu suspiciune și reținere de mulți dintre liderii din sistem, trecerea la lemn fasonat poate transforma Romsilva într-o unitate competitivă. “Va fi dificil la început, va fi nevoie de o reformă a instituției, dar pe termen mediu și lung va aduce beneficii atât modului în care este exploatată pădurea, dar și consolidării ROMSILVA, care este o instituție strategică pentru România”.

Declarațiile surselor din RNP sunt confirmate și de documentul intern. Două dintre dintre punctele evidențiate în primele paragrafe ale strategiei, ca fiind efecte pozitive al vânzării de lemn fasonat, sunt reducerea tăierilor ilegale prin diminuarea vânzărilor de lemn pe picior și creșterea cifrei de afaceri.

Documentul intern identifică și una dintre principalele vulnerabilități în aplicarea strategiei – lipsa reformei în ROMSILVA – “instabilitate instituţională şi imposibilitatea implementării coerente a proiectului strategic”.

Paradoxal, desi presiunea societății civile  îndreptată spre ROMSILVA nu are nicio legătură cu strategia de lemn fasonat, ci mai degrabă cu tăierile ilegale, ONG-urile sunt identificate și ele ca fiind o amenințare la implementarea strategiei de lemn fasonat – “creşterea presiunii mediatice din partea ONG-urilor sau societăţii civile care conduc la vulnerabilizarea imaginii RNP”.

O scurtă analiză a materialelor de presă acide la adresa Romsilva, unde sunt citați oficiali ai ONG-urilor, reiese că în 90% din cazuri Regia Națională a Pădurilor este criticată pentru modul industrial în care exploatează Parcurile Naționale din România, arii naturale protejate care reprezintă aproape 1.3% din suprafața României.

Aceeași document mai scoate în evidență o altă vulnerabilitate a Regiei Pădurilor – desi în poziție de monopol – RNP nu are strategie pentru a sonda piața de desfacere a lemnului de foc și nici nu a găsit resursele necesare pentru a realiza un sondaj în rândul clienților.

Pentru o mai bună cunoaştere a pieţei lemnului pentru foc, au fost realizate chestionare cu întrebări relevante la care respondenţii au fost direcţiile silvice. Din păcate nu au existat resurse suficiente pentru realizarea unui studiu de piaţă cu o entitate specializată, cu respondenţi din rândul potenţialilor clienţi. În privinţa pieţei lemnului de foc nu există informaţii certe cu privire la necesarul naţional de lemn de foc destinat încălzirii locuinţelor, a sediilor administrative, etc. (locuinţe familiale, şcoli, spitale, sedii administrative instituţii, etc.). Unele estimări apreciază că necesarul de lemn de foc ar fi la 6.500.000 mc mc, dar aceste cifre trebuie privite cu reserve”, se arată în proiect de strategie al celor de la ROMSILVA.

De amintit aici că lunile trecute Consilliul de Administrație al aceleași ROMSILVA era pregătit să cheltuiască o jumătate de milion de euro pentru a participa cu un stand de prezentare la Expoziția de Vânătoare de la Budapesta. Asta în condițiile în care RNP mai deține doar 12% din fondurile de vânătoare la nivel național, restul fiind în proprietatea privată.

Raport ROMSILVA – Pădurile statului din Caraș Severin, bătaia de joc a unor firme și angajați din sistemul silvic

Tăieri ilegale, folosirea fără drept a ciocanului silvic, partizi fără procese verbale de inventariere,  rezilieri de contracte fără pierderea garanției în dauna bugetului Romsilva, parchete fără aviz de reprimire prin SUMAL, dosare și plângeri penale.

Aceasta este imaginea clară a modului în care este administrat fondul forestier de stat în Caraș Severin, județul care a depășit Suceava în topul județelor cu pădure și locul unde se găsesc două dintre cele mai frumoase Parcuri Naționale din România – Semenic Cheile Carașului și Cheile Nerei-Beușnița. Victime ale incompetenței RNP.

Activitatea Direcției Silvice Caraș, condusă de fostul deputat Ion Tabugan, a fost verificată recent de Corpului de Control din Romsilva.

În urma controlului a rezultat un raport de aproape 200 de pagini și o lungă lista de fapte, nume de angajați și companii care au tratat pădurile statului după bunul plac, fără respectarea prevederilor legale și cu pierderi financiare și de mediu mari.

Raportul arată un modus operandi ai unor silvici și agenți comerciali pentru a da aparență de legalitate unor lucrări silvice, sau pentru a ascunde tăierile ilegale.

Spre exemplu  mii de metri cubi de lemne din mai multe partizi au fost trecuți la pierderi desi lemnul fasonat exista în rampă și nu a fost valorificat. În alte situații inspcteorii au descoperit desi în actele de punere în valoarea lucrarea era definită – rărituri și secundare-  în terenerau marcați arborii cu dimensiunile cele mai mari. În alte cazuri inspectori au menționat că exploatările au fost atât de agresive încât consistența pădurii a fost afectată dramatic existând pericolul unor calamități.

“În general, se evidenţiază practica de a extrage volumul estimat de amenajament printr-un număr mai mic de arbori, cu dimensiuni mari, în detrimentul unei lucrări silvice, respectiv răritură, de calitate, pentru promovarea cu adevărat a arborilor de viitor”, a notat echipa Corpului de Control.

În exclusivitate public draftul acestui raport aici, numele persoanelor  impicate fiind anonimizate. Este un document care poate fi baza multor investigații în teren din partea membrilor ONG-urilor de mediu, mai ales că echipa de control a acoperit doar o parte nesemnificativă din realitatea din pădurile din Caraș.

Dă clic pentru a accesa Raport-RNP-Caras-final_Redacted.pdf

Concluziile echipei de control arată că în privina tăierilor ilegale în 2020, față de 2019, volumul extras din pădurile din Caraș aproape că s-au dublat până la 5500 de mc, cu o valoare de peste 1 milion de lei.

Ocolul Silvic Nera este nominalizat în Raportul de Control ca fiind un ocol cu cantoane unde se acoperă tăierile ilegale chiar de către unii reprezentanți ai Regiei Pădurilor.

Raportul notează că în toamna lui 2020 delegatul RNP, însărcinat să descopere eventualele ilegalități, nu a constatat nicio abatere în cantonul unui anumit pădurar (suspectat de fapte ilegale). În 2021 echipa controlului de fond a mers pe urmele propriului angajat și a descoperit nu mai puțin de 500 de cioate fără marcă cu o valoare de aproape 100.000 de euro, în exact același canton al aceluiai pădurar.

“Cioatele identificate au secțiunea tăieturii la nivelul solului și erau
acoperite cu pământ, frunze și resturi de exploatare pentru a nu putea fi identificate. De menţionat faptul că pe suprafața acestor parcele au fost constituite, exploatate si reprimite partizile înaintea controlului regiei din toamna 2020“, se arată în raport.

În același canton, inspectorii au descoperit că și agentul comercial, nu doar pădurarul, e suspectat c-ar fi tăiat ilegal din pădurea statului.

“Am identificat marci decupate cu fierastraul mecanic de pe arbori de dimensiuni mai mici si amplasate pe arbori de dimensiuni mai mari. “

Corpul de Control a mai denunțat înțelegere nelegale între agenții comerciali și angajații silvici. În cazul multor lucări de rărituri și secundare ”volumul stocului de materiale lemnoase consemnat în procesul verbal încheiat cu ocazia reprimirii este identic cu volumul arborilor puşi în valoare. Acest fapt denotă cu certitudine întocmirea fictivă a documentului, neexistând niciun fel de inventar al masei lemnoase „fasonată la cioată”, în baza căruia aceasta să fie predată în gestiune pădurarului titular de canton. Este evident faptul că recepţia lucrărilor a fost fictivă, lucrările şi operaţiile prevăzute în contract fiind în cea mai mare parte neefectuate. Astfel, au fost făcute plăţi nejustificate, ce au creat un prejudiciu suplimentar, pe lângă cel generat prin nevalorificarea masei lemnoase, desi acest lucru ar fi fost posibil, având in vedere sortimentele şi accesibilitatea partizilor”.

Ocoalele Silvice verificate au fost Berzasca, Bocşa Română, Bozovici, Nera, Oraviţa, Oţelu Roşu şi Rusca Montană. Controlul s-a desfășurat în două etape octombrie – noiembrie 2020 și martie – mai 2021.

 

 

 

 

 

 

 

Pișcotarul de la Schweighofer și jumătatea de million de dolari

Ultimul documentar despre mafia lemnului din Romania, difuzat recent de Al Jazeera (shorturl.at/fwCOU), in care au fost mentionate, printre altele, compania Holzindustrie Schweighofer, mi-a adus aminte de o informatie interesanta gasita in timpul unei documentari.

Stiati ca prima caramida a fundatiei imperiului Schweighofer in Romania a fost pusa de un roman?

Este vorba despre un fost administrator al unei cofetarii din Sebes si pentru o perioada, spun sursele mele, fost angajat al Jandarmeriei Române.

Actele de arhiva arata ca firma Holzindustrie Schweighofer a fost infiintata de A. Ioan pe 1 aprilie 2002, intr-un apartament de bloc din Sebes. Doua saptamani mai tarziu, nea Ioan cedează întregul capital al firmei unei companii din Austria, reprezentată de Gerald Schweighofer, si primeste 2 milioane de lei, jumătate de million de dolari la vremea aceea. Bani pe care românul a declarat ca i-a avut in numerar la infiintarea firmei (sic!).

Dă clic pentru a accesa Dosar.pdf

Ce-o fi facand acum nea Ioan din Sebes? Cum o fi cheltuit el jumatatea aia de million de dolari? Dar, mai ales, ce si-o fi spus omul cand au descins procurorii la fabrica din Sebes acum cativa ani? ”Slavă Cerului că am vândut-o, că uite ce pățeam!”. Sau poate ca nu a spus nimic.

In fata acuzatiilor privind lemnul ilegal, austriecii de la Holzindustrie au sustinut mereu ca ei nu au taiat, dar au procesat lemn venit cu acte facute de romani. Te pomenesti ca o sa vina vremea cand or sa spuna ca nici compania nu e a lor, si ca responsabilitatea activititatilor (daca se vor dovedi penale si DIICOT isi face treaba) cad in sarcina romanului care a infiintat firma.

Sa vezi atunci party cu piscoturi si prajituri!