Document intern: ROMSILVA adjudecă un volum record la licitația principală pe picior. Unde-i blocajul?

Cât de mare este blocajul de masa lemnoasă pe piață și care sunt motivele acestui blocaj? Acestea sunt principalele doua întrebări care au produs mici seisme în industria de prelucare a lemnului pe finalul lui 2021.

În ciuda tuturor analizelor alarmante aruncate pe piață, cifrele din spatele ușilor închise din Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA, care administrează 4.15 milioane de hectare (din care 3.1 sunt propritate publică) arată că per total RNP nu doar că nu a avut de suferit când a organizat licitația principală de masa lemnoasă pe picior, dar volumul adjudecat  pentru anul 2022 depășește volumul echivalent pentru fiecare an până în 2019.

O adresă din decembrie 2021 semnată de Codruț Bâlea, director al Departamentului de Fond Forestier al RNP, arată aceste diferențe.

Dacă la prima licitație pentru 2019 au fost adjudecați 1.589 milioane metri cubi, în 2022 volumul a fost de 2.048 milioane, cu peste 400.000 de metri cubi în plus. Datele interne arată că diferența se pastrează și raportat la 2020 și 2021, ani în care pandemia Covid 19 a afectat sectorul forestier, așa cum a făcut-o și în alte domenii.

Aceleași date arată că volumele de lemn oferite la licitații au fost într-adevăr mai mari în anii trecuți, dar cantitățile adjudecate s-au aflat sub nivelul celui din 2022. Și sunt cele care au alimentat vistieria Romsilva și au arătat nu doar că există o cerere mai mare pe piață, dar că Regia a livrat mai mult lemn, în ciuda mesajelor alarmante privind blocajele amenajamentelor.

La jumătatea lui decembrie a anului trecut în top cinci Direcții Silvice care au adjudecat cele mai mari cantități se află Suceava, Caraș Severin, Hunedoara Mureș și Dolj.

Trebuie menționat că până la acel moment nu aveau definitivate licitațiile direcțiile silvice Bacău, Bacău, Bistrița-Năsăud, Buzău, Cluj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Iași, Mehedinți, Neamț, Satu Mare, Sălaj, Sibiu și Vaslui.

Cifrele Romsilva arată că regia a avut un start bun (cel puțin pe hârtie) procentul mediu de adjudecare a fost 86% și că nicio direcție nu a adjudecat până la jumătatea lunii decembrie 2021 sub 60% din volumul oferit la licitația principală.

Cel mai bine poziționată Direcție Silvică din țară a fost  Vâlcea cu 97% volum adjudecat din cel oferit, urmată de Arad cu 94%, Mureș cu 92% și Suceava si Alba ambele cu un procent de adjudecare de 89%.

Din adresa semnată de directorul Codruț Bâlea reiese că în anul 2020 în cazul a trei ocoale silvice nu s-au aplicat amenajamentele din cauza unor acțiuni în instanță (Padeș, Avrig și Baia de Aramă), iar in anul 2021 la 11 ocoale silvice nu s-au efectuat lucrări pentru că nu dețineau „actul administrativ de mediu”.

Așadar, apare desigur întrebarea – Dacă cel mai mare administrator de păduri din România a adjudecat la prima licitație pe picior un volum mai mare de lemn decât a făcut-o în ultimii patru ani, unde este blocajul?

Reforma Regiei Pădurilor aprinde spiritele între sindicat, directorii de direcții și conducerea de la București

 

Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA stă pe o butelie pe cale să explodeze. Reforma instituției și noua organigramă de personal au determinat o demitere a peste 400 de angajați până la sfârșitul anului. Liderii de sindicat solicită anularea deciziei CA, directorii de direcții din țară subminează noua metodologie de gradare a unităților și au cerut zeci de derogări.

Totul a început pe 28 iunie 2021, când Consiliul de Administrație a aprobat metodologia pentru gradarea unităților și subunităților Regiei. Unul dintre motivele deciziei CA a fost transformarea ROMSILVA într-o companie profitabilă și competitivă.

Datele financare pentru anul 2020 arată că RNP a cheltuit jumătate din veniturile din exploatare, peste un 1,1 miliarde lei, numai pentru asigurarea salariilor celor aproape 15.000 de angajați.

De amintit că Regia Națională a Pădurilor aproape ca a intrat în faliment la sfârșitul lui 2019, când balanța financiară a Regiei arăta că profitul net al primelor 9 luni din 2019 era de cinci ori mai mic decât cel din aceeași perioadă din 2018.

Iar acest lucru a fost cauzat nu doar de modul în care piața lemnului a fost influențată de importuri, dar și de lipsa unui management eficient a RNP și a structurii greoaie a companiei.

Nu trebuie uitate aici nici interferențele politice in actul managementului acestei unități de importanță națională. Și cel mai bun exemplu este executarea fostului director general, Ciprian Pahonțu și al CA-ului din perioada mandatului său, în ciuda rezultatelor pozitive, și înlocuirea acestora cu noua echipa condusă de Gheorghe Mihăilescu ale căror rezultate au fost catastrofale.

Documentele interne arată că punctajul din metodologia ROMSILVA votată în vara lui 2021 a ținut cont de mai multe criterii în clasificarea unităților – suprafața de pădure administrată, cifra de afaceri și profitul brut. La acestea au mai fost adăugate altele care au contribuit la un punctaj final pentru fiecare unitate și subunitate în parte.

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

 

În funcție de acest punctaj fiecărei unități și subunități i-au fost arondate un număr de angajați atât pe verticală cât și pe orizontală. Singura unitate care a beneficiat de un statut special a fost Direcția Silvică Suceava, unde, în urma aplicării algoritmilor, numărul de posturi a crescut. Același principiu și metode de calcul au fost aplicate și-n cazul altor activități economice care se desfășoară sub “umbrela” RNP – pepinierele silvice, crescătoriile de vânat, păstrăvăriile, diviziile de întreținere a drumurilor forestiere, fructele de pădure.

Metodologia transmisă tuturor Direcțiilor Silvice din țară a fost însoțită de o adresă a Directorului general al ROMSILVA, Teodor Țigan, în care era indicat un calendar al programărilor pentru fiecare Direcție Silvică în parte împreună cu noua organigramă.

La finalul adresei este menționat  că metodologia apobată de Consiliul de Administrație este literă de lege „cu precizarea că nu vor fi acceptate derogări”.

 

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

 

Cum înțelegerea de acasă „nu se pupă cu cea din târg”, nu a durat mult iar Directorii de Direcții din țară au venit nu cu una, sau cu două solicitări de derogare, ci cu zeci, toate fiind luate în calcul de membri Consiliului de Administrație al ROMSILVA. Altfel spus, reformă primim, dar să nu se schimbe prin părțile esențiale.

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

 

Noua organigramă presupune disponibilizarea a peste 400 de angajați – muncitori și peronal Tesa. Cel puțin asta reiese dintr-o adresă înaintată Ministerului Apelor și Pădurilor, de Silviu Geană, liderul Sindicatelor din Silvicultură. În scrisoarea către minister, liderul de sindicat a solicitat secretarului de stat pe păduri să intervină pe lângă conducerea ROMSILVA pentru a anula concedierile.

Pentru a-și susține poziția Geană a invocat modificarea Codului Silvic care obigă ROMSILVA ca începând cu 2023 să valorifice cel puțin 50% lemn fasonat din recolta fondul forester pe care îl administrează – public și privat.

„Prin concedierea salariaţilor, Romsilva nu va dispune de forţa de muncă necesară pentru a valorifica peste 50% din masa lemnoasă recoltată ca lemn fasonat, începând cu data de 1 ianuarie 2023.”

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

 

La nivel național Regia Națională  a Pădurilor ROMSILVA este a treia companie de stat cu cei mai mulți salariați, după Poșta Română și CFR SA.

EXCLUSIV DOCUMENT- ROMSILVA are nevoie de o reformă rapidă pentru trecerea la vânzarea de lemn fasonat

Regia Națională a Pădurilor are la dispoziție patru ani pentru a implementa o reformă de trecere  de la exploatarea și vânzarea de lemn pe picior la cea de lemn preponderent fasonat din pădurile pe care le administrează.

Trecerea la lemn fasonat ar putea determina o scădere considerabilă a lemnului furat din pădurile statului.

Conform modificărilor aduse la Codul Silvic, ROMSILVA trebuie să recolteze și să valorifice începând cu anul 2023 cel puțin 50% din masa lemnoasă ca lemn fasonat, urmând ca din 2025 lemnul fasonat să fie majoritar.

Asta înseamnă o creștere în procente de 20% în următorii doi ani. În prezent, la nivel național, Regia pune pe piață 2,8 milioane metri cubi de lemn fasonat, adică 30% din totalul anual.

Conform strategiei primele măsuri ar fi trebuit să fie aplicate de la 1 septembrie anul acesta. Surse din Regia Pădurilor au explicat că decizia de trecere la vânzare preponderentă de lemn fasonat nu a fost foarte agreată de mulți dintre lideri, fiind scoase în evidență mai degrabă dificultățile aplicării strategiei, decât elementele pozitive.

Puteți citi în exclusivitate proiectul de strategie al RNP Romsilva mai jos, unde principala concluzie este – Romsilva trebuie să îşi crească capacitatea tehnică şi administrativă precum şi competitivitatea.

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

 

Aceleași surse din Romsilva au explicat că deși a fost privită cu suspiciune și reținere de mulți dintre liderii din sistem, trecerea la lemn fasonat poate transforma Romsilva într-o unitate competitivă. “Va fi dificil la început, va fi nevoie de o reformă a instituției, dar pe termen mediu și lung va aduce beneficii atât modului în care este exploatată pădurea, dar și consolidării ROMSILVA, care este o instituție strategică pentru România”.

Declarațiile surselor din RNP sunt confirmate și de documentul intern. Două dintre dintre punctele evidențiate în primele paragrafe ale strategiei, ca fiind efecte pozitive al vânzării de lemn fasonat, sunt reducerea tăierilor ilegale prin diminuarea vânzărilor de lemn pe picior și creșterea cifrei de afaceri.

Documentul intern identifică și una dintre principalele vulnerabilități în aplicarea strategiei – lipsa reformei în ROMSILVA – “instabilitate instituţională şi imposibilitatea implementării coerente a proiectului strategic”.

Paradoxal, desi presiunea societății civile  îndreptată spre ROMSILVA nu are nicio legătură cu strategia de lemn fasonat, ci mai degrabă cu tăierile ilegale, ONG-urile sunt identificate și ele ca fiind o amenințare la implementarea strategiei de lemn fasonat – “creşterea presiunii mediatice din partea ONG-urilor sau societăţii civile care conduc la vulnerabilizarea imaginii RNP”.

O scurtă analiză a materialelor de presă acide la adresa Romsilva, unde sunt citați oficiali ai ONG-urilor, reiese că în 90% din cazuri Regia Națională a Pădurilor este criticată pentru modul industrial în care exploatează Parcurile Naționale din România, arii naturale protejate care reprezintă aproape 1.3% din suprafața României.

Aceeași document mai scoate în evidență o altă vulnerabilitate a Regiei Pădurilor – desi în poziție de monopol – RNP nu are strategie pentru a sonda piața de desfacere a lemnului de foc și nici nu a găsit resursele necesare pentru a realiza un sondaj în rândul clienților.

Pentru o mai bună cunoaştere a pieţei lemnului pentru foc, au fost realizate chestionare cu întrebări relevante la care respondenţii au fost direcţiile silvice. Din păcate nu au existat resurse suficiente pentru realizarea unui studiu de piaţă cu o entitate specializată, cu respondenţi din rândul potenţialilor clienţi. În privinţa pieţei lemnului de foc nu există informaţii certe cu privire la necesarul naţional de lemn de foc destinat încălzirii locuinţelor, a sediilor administrative, etc. (locuinţe familiale, şcoli, spitale, sedii administrative instituţii, etc.). Unele estimări apreciază că necesarul de lemn de foc ar fi la 6.500.000 mc mc, dar aceste cifre trebuie privite cu reserve”, se arată în proiect de strategie al celor de la ROMSILVA.

De amintit aici că lunile trecute Consilliul de Administrație al aceleași ROMSILVA era pregătit să cheltuiască o jumătate de milion de euro pentru a participa cu un stand de prezentare la Expoziția de Vânătoare de la Budapesta. Asta în condițiile în care RNP mai deține doar 12% din fondurile de vânătoare la nivel național, restul fiind în proprietatea privată.

Delegația ROMSILVA a promovat trofeul de urs la expoziția din Budapesta, a plătit un sfert de milion de euro și s-a fotografiat cu Arpad Sarkany, „vănătorul alfa” din pădurile României

Din fotografiile și video promovate pe social media de Regia Pădurilor și de Ministerul Mediului, trofeul și blana de urs au fost expuse la una dintre intrările în zona dedicată României. „One With Nature” este o expoziție internațională care promovează vânătoarea și care se desfășoară în capitala Ungariei în perioada 25 septembrie – 14 octombrie.

În contextul evenimentelor din România privind populația de urs brun și atacurile raportate de media, ministrul mediului, Tanzcos Barna, a susținut la deschiderea evenimentului că „managementul profesionist al populațiilor animalelor, bazat pe dovezi științifice, este fundamentul ecologiei. Pentru multe specii de animale strict protejate, numai gestionarea profesională a faunei sălbatice poate asigura protecția și conservarea condițiilor de habitat.”

Într-un interviu recent acordat Al Jazeera International, ministrul a sugerat că nu este exclus ca vânătoarea la urs să fie redeschisă în România, dar că trebuie mai multe date privind populația de urs din România.

ROMSILVA a fost nominalizată de Guvernul României și Ministerul Apelor și Pădurilor să reprezinte România la acest eveniment, bugetul inițial alocat acestui eveniment fiind jumătate de milion de euro. Suma apare menționată într-o adresă înaintată Consiliului de Administrație al RNP. Într-un răspuns oficial conducerea ROMSILVA a refuzat să pună la dispoziție documentul, motivând ca nu este un document public.

Puteți accesa documentul „secret” mai jos.

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

 

Din documentul intern nu reiese cum a fost fundamentat acest buget și de ce ROMSILVA a fost nominalizată, în condițiile în care Regia Pădurilor mai deține doar 12.3% din fondul cinegetic la nivel national, restul de 87,7% din fonduri fiind în proprietatea și administrarea companiilor private. Mai mult decât atât, 500.000 de euro este sumă echivalentă cu 60% din toate veniturile provenite din vânătoare ale Regiei pentru 2020, iar trendul este în scădere în favoarea privaților.

Surse din RNP Romsilva au susținut că într-un final cheltuielile RNP cu participarea la eveniment s-au rezumat la jumătate din bugetul inițial – 235.000 de euro, din care aproape 220.000 de euro au fost pentru execuția standului și restul pentru proiectare.

„Nu există nicio logică pentru această nominalizare și buget cheltuit, în contextul rezultatelor RNP pe acest domeniu. Va asigur că singurii care vor avea de câștigat sunt cei care au și vizibilitate în străinătate – și aceia sunt privații. Și acest lucru este dovedit de cifre și de modul în care este împărțită piața – firmele private au aproape 90% din fondul cinegetic la nivel național. Cu alte cuvinte statul a scos bani din buzunarul unei Regii, iar privatul va trage foloasele. Dacă se dorea ceva organizat, atunci nota de plată trebuia negociată și achitată de Guvern prin Minister, nu de RNP”, au explicat surse din Regia Pădurilor.

Foto credit – RNP Romsilva

Alături de ministrul Tanzcos Barna la expoziția din Budapesta, printre alți oficiali ROMISLVA, a fost prezent și președintele Consiliului de Administrație al Regiei Pădurilor, Daniel Dănut Apostol.

Conform declarației de avere același Dănuț Apostol împarte afaceri cu Arpad Sarkany prin firma HCR, cea care a investit în Dino Park din Râșnov. Sarkany este patronul Abies Hunting, una dintre cele mai importante firme din România specializate pe vânătoare, inclusiv urs.

Foto credit – RNP Romsilva

De altfel Arpad Sarkany a fost și el prezent la eveniment. Într-o fotografie postată de Romsilva pe contul de facebook, Sarkany apare alături de Apostu, Teodor Țigan (directorul general RNP Romsilva și Adam Crăciunescu (fost director general RNP Romsilva).

 

 

Raport Direcția Păduri – Direcția Silvică Caraș Severin, istoria unui management lipsit de implicare

 

Direcția Silvică Caraș, din județul cel mai bogat în pădure din România, este codașă la administrarea pădurilor publice de ani de zile. Managementul defectuos al pădurilor statului este confirmat nu doar de ultimul raport al Corpului de Control al RNP Romsilva, dar și de controalele anterioare realizate de inspectorii din subordinarea Ministerului Apelor și Pădurilor.

Exemplu – în anul 2010 un control al Direcției Generale de Păduri a scos la iveală o serie de nereguli majore în cazul DS Caraș. Conform  raportului, în ciuda pădurilor bogate și ale cantităților mari de lemn exploatat, Direcția Caraș Severin a înregistrat creanțe de sute de mii de lei. Inspectorii au susținut că acest lucru a fost posibil numai din cauza lipsei implicării și a profesionalismului echipei manageriale în activitatea direcției silvice.

Concluziile raportului din acea vreme au punctat principalele probleme ale direcției:

  • au fost primiți la licitație operatori economici care aveau datorii faţă de Direcţia Silvică Caraş-Severin
  • conducere a acceptat documente de plată asiguratoare pentru masa lemnoasă pe picior depuse de către operatorul economic prestator de servicii de exploatare şi nu de către titularul contractului de furnizare a masei lemnoase pe picior
  • conducerea a amânat (păsuit) depunerii în bancă a unor cecuri şi nu în ultimul rând a concentrării plăţilor în anumite luni (ex. martie 2009 şi aprilie 2009), luni în care operatorii economici au intrat în incidenţă bancară
  • conducerea a permis în mod nelegal şefilor ocoalelor silvice să predea masa lemnoasă operatorilor economici fără a avea documente de plată asiguratoare sau documente de plată asiguratoare cu scadenţă la o durată mai mare de 30 de zile

Citește mai jos Raportul din 2010 al Direcției de Control în Silvicultură.

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

 

“Deși raporul e vechi de peste 10 ani, există elemente negative care s-au menținut și în prezent. Direcția silvică Caraș a fost mereu căpușată de interesele politice, poate mai mult în ultima vreme, decât toate celelalte direcții din țara și asta din cauza bogăției în păduri. Sunt agenți economici care au primit și primesc în continuare un tratament special în defavoarea altora, uneori la limita legii, și asta se întâmplă pentru că există niște fire invizibile, subterane, care duc în zona politică. Să nu uităm că și contractele multianuale semnate de RNP Romsilva într-un mod nelegal, în raport cu legislația europeană, au dus la favorizarea unor agenți economici în defavoare altora”, a explicat o sursă din RNP Romsilva, care a adăugat că în ciuda faptului că la finalul raportului din 2010 ca măsură propusă a fost transmiterea documentelor către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, nicio măsură nu a fost efectiv luată.

“Nu ar fi pentru prima dată când lucrurile rămân suspendate. Concluziile raportului privind încălcarea prevederilor contractului multianual, cu nenumărate companii menționate acolo, inclusiv Holzindustrie Schweighofer, tot așa trebuia să ajungă la Parchetul Înaltei Curți. S-a petrecut ceva sulfuros și cu acel raport. S-a pus batista pe țambal și cu asta basta”, a adăugat sursa.

Ultimul control realizat de Corpul de Control al Romsilva a zguduit Direcția Silvică Caraș Severin. Surse din RNP susțin că echipa de conducere a DS Caraș Severin ar fi intervenit și la capitolul sancțiuni ar fi scris cu pixul alte sancțiuni decât cele stabilite prin raportul de control. Toate aceste informații sunt incluse într-o notă de constatare înaintată de Direcția Juridică a Romsilva către Direcția Silvică Caraș condusă de Ion Tabugan.

 

Parcurile Naționale vor fi salvate de politicieni curajoși, nu prin declarații politice sterile

Există un soi de memorie scurtă și, scuzați-mi malițiozitatea, ușor ticăloasă când vine vorba despre protejarea ariilor naturale din România și modul în care este interpretată și aplicată legislația în domeniu.

Exemplu – Parcurile Naționale.

Ieri i-am vazut pe Ministrul Mediului, Tanczos Barna, și Secretarul de Stat pe păduri, Sorin Banciu, discutând cu echipa Declic, care protesta în fața ministerului împotriva exploatărilor în Parcuri Naționale și creșterea zonei de protecție și conservare la minim 75% în aceste arii protejate.

Oficialii Ministerului au explicat că alinierea la cerințele IUCN este parte din programul de guvernare și că se lucrează la o strategie în acest sens.

Păi, să-mi fie cu iertare, dar la ce este nevoie de o strategie când deja există un cadru legislativ care prevede acest lucru?

OUG 57 din 2007 prevede clar că Parcurile Naționale corespund categoriei II IUCN – arie protejată în special pentru protecția ecosistemelor și pentru recreere.  Deci, se subînțelege că și zona de protecție minim impusă de 75% ar trebui să fie aplicată, nu?

Ei, la noi lucrurile sunt puțin mai complicate. Pentru că problema conservării Parcurilor Naționale nu este doar una legată de interpretarea OUG 57, dar și de modul în care aceste arii naturale sunt administrate și de către cine, de cum sunt interpretate alte acte normative, despre cum sunt mutate pervers granițele ariilor și rezervațiilor, despre cum sunt făcute planurile de management.

Este vorba de fapt despre același conflict și derapaje menționate în scrisoarea primită de la Bruxelles și infringementul pe păduri – pe hârtie stăm excelent cu ariile protejate, când vine vorba de aplicat regulile și de impunerea unui management e  dezastru.

Și mai toate aceste interpretări conduc în majoritatea cazurilor spre deschiderea și forțarea exploatărilor forestiere în cantități cât mai mari în profitul unui agent economic care se numește Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA, care este și administrator.

Există un conflict de interese teribil în acest context și anume cel dintre dorința de a face profit și „dorința de a conserva” ale administratorului.

Din acest punct de vedere ROMSILVA, administratorul tuturor Parcurilor Naționale din România, este „măcinată” (iarăși sunt tendențios) de acest război tacit – profit din exploatare vs conservare. În majoritatea zdrobitoare a cazurilor balanța are mult mai multă greutate înspre exploatare.

Studiu de caz – Caraș Severin, județul cu cea mai mare suprafață de pădure din România și care deține în întregime două Parcuri Naționale – Parcul Național Semenic Cheile Carașului și Parcul Național Cheile Nerei și aproximativ jumătate din suprafața Parcului Național Domogled Valea Cernei.

Știați că nici până acum Parcul Național Semenic nu are un plan de management, care să ghideze modul în care aria naturală este administrată și protejată? Inițial echipa de la parc a realizat un plan, dar care a fost refuzat pentru că (sic!) ar fi promovat o zona de non-intervenție mult prea mare și ar fi afectat interesele Regiei care avea nevoie să exploateze. O parte din echipa de la parc propunea 50%, angajatii RNP au venit cu o variantă de 32%.

Ce să zic, curat IUCN!

Conform contractului de administrare semnat în 2014, ROMSILVA se angaja ca în maxim doi ani să elaboreze un astfel de plan. Au trecut șapte ani de atunci, planul nu este aprobat și RNP este în continuare administrator, deși Agenia Națională pentru Arii Naturale Protejate a notificat Regia Pădurilor cu privire la rezilierea contractului.

Notificarea a fost semnată în mai 2018 de fosta conducere a ANANP, iar RNP este în continuare administrator. De ce? Pentru că pădurea aduce mulți bani, iar discuțiile despre conservare au rămas pe hârtie. Acum înțelegeți de ce v-am rugat să-mi acceptați malițiozitatea de la început, nu?

Citiți mai jos întreaga corespondență dintre RNP și ANANP cu privire la reziliere, notificare și echipa de la ROMSILVA care vrea protecie pe 32% din suprafața ariei în frunte cu șeful Ariilor Protejate din ROMSILVA.

Dă clic pentru a accesa Notificare-Semenic_GDPR_combined.pdf

Lucrurile în Semenic sunt însă și mai putrede și pot fi extinse la majoritatea Parcurilor Naționale. Nu doar că planul de management făcut de echipa Parcului Semenic nu a fost acceptat (dar despre acest lucru și despre cum au fost hăituiți angajații într-o altă postare), dar angajații RNP au făcut presiuni pentru realizarea de exploatări forestiere inclusiv în rezervații, forțând fie un vot favorabil în Consiliile Științifice, fie modificând granițele unor rezervații printr-o interpretare discreționară a legislației.

Fostul președinte al parcului, Silviu Constantin, a susținut că pe durata mandatului său a primit nenumărate adrese de la direcția Silvică pentru a permite exploatări în Rezervația Bârzăvița.

„Ne spunea că ei au plan. Și că dacă noi nu suntem de acord și dacă administrația Parcului nu e de acord ,cine va plăti cei un milion și ceva de lei care reprezintă pierdere pentru că nu se realizează tăierea? Răspunsul meu ca președinte a fost că nu poate fi vorba de pierdere atâta vreme cât nu se poate realizat tăiere în zona de protecție. Nu există pierdere pentru că nu ar trebuit să fie planificare acolo. Acolo e pădure bogată și se pot face bani”, a povestit fostul președinte într-un interviu inclus într-o investigație pe care am realizat-o în trecut pentru Agent Green.

Același oficial a descris cât se poate de clar conflictul de interese din ROMSILVA – „Cel mai simplu în momentul în care ești Romsilva și ai găina cu oăule de aur este să pui ca director o persoană care nu se va lupta prea mult (nr pentru conservare) și nu te va deranja prea mult. Poate că asta explică și numeroasele schimbări de directori de parc și schimbări în Consiliul Științific”.

Presiunea pentru a exploata cât mai mult și joaca cu granițele rezervațiilor din parc sunt valabile  și pentru lucrările dintr-o altă rezervație din Semenic –  Rezervația Cheile Carașului, ale cărei limite (ca ale multor altor rezervații) sunt destul de clar trasate printr-un ordin de care mulți angajați din RNP „fug”, sau se prefac că nu există, motivând că sunt valabile alte acte normative, ordinul 552 de exemplu, care ar permite exploatarea în anumite zone considerate ca fiind în rezervații sau zone de protecție și conservare. Și aici o să-mi acceptai iarăși malițiozitate privind ticăloșia menționată la începutul acestui text.

Aveți mai jos o parte din documentele acestui Ordin 7 din 1990.

Dă clic pentru a accesa 1990-PV-OM-7.1990-Combined.pdf

În fapt acest conflict este imaginea perfectă a modului în care Parcurile Naționale sunt devastate de un interes rapid – profit prin exploatare versus conservarea de care nu se ocupă nimeni, pentru că nu are cum.

De ce? Simplu – conducerea parcurilor naționale este numită direct de la Romsilva, iar Consiliile Științifice sunt alese pe sprânceană tot prin zarurile aruncate de aceeași Regie.

În realitate țara noastră are un cadru legislativ care, dacă ar fi aplicat corect parcurile naționale nu ar trebui să sufere de pe urma exploatărilor industriale, dar să producă lemn strict pentru comunitățile din proximitate.

Așadar, povestea că 75% conservare conform IUCN se află în programul de guvernare e un fel de a mai reîncălzi o ciorbă stricată.

Dacă ministrul Tanzcos Barna voia să facă revoluție în Parcurile Naționale din România o putea face demult și putea începe cu Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, un parc afectat grav de tăieri abuzive în ultimii 16 ani, cu o echipă managerială praf, caracterizată chiar de fostul președinte al ANANP ca fiind una retrogradă și repetentă.

Cadrul legal există, trebuie doar niscaiva voință politică și mai puține declarații fără substanță de dragul camerelor de luat vederi.

 

 

Raport ROMSILVA – Pădurile statului din Caraș Severin, bătaia de joc a unor firme și angajați din sistemul silvic

Tăieri ilegale, folosirea fără drept a ciocanului silvic, partizi fără procese verbale de inventariere,  rezilieri de contracte fără pierderea garanției în dauna bugetului Romsilva, parchete fără aviz de reprimire prin SUMAL, dosare și plângeri penale.

Aceasta este imaginea clară a modului în care este administrat fondul forestier de stat în Caraș Severin, județul care a depășit Suceava în topul județelor cu pădure și locul unde se găsesc două dintre cele mai frumoase Parcuri Naționale din România – Semenic Cheile Carașului și Cheile Nerei-Beușnița. Victime ale incompetenței RNP.

Activitatea Direcției Silvice Caraș, condusă de fostul deputat Ion Tabugan, a fost verificată recent de Corpului de Control din Romsilva.

În urma controlului a rezultat un raport de aproape 200 de pagini și o lungă lista de fapte, nume de angajați și companii care au tratat pădurile statului după bunul plac, fără respectarea prevederilor legale și cu pierderi financiare și de mediu mari.

Raportul arată un modus operandi ai unor silvici și agenți comerciali pentru a da aparență de legalitate unor lucrări silvice, sau pentru a ascunde tăierile ilegale.

Spre exemplu  mii de metri cubi de lemne din mai multe partizi au fost trecuți la pierderi desi lemnul fasonat exista în rampă și nu a fost valorificat. În alte situații inspcteorii au descoperit desi în actele de punere în valoarea lucrarea era definită – rărituri și secundare-  în terenerau marcați arborii cu dimensiunile cele mai mari. În alte cazuri inspectori au menționat că exploatările au fost atât de agresive încât consistența pădurii a fost afectată dramatic existând pericolul unor calamități.

“În general, se evidenţiază practica de a extrage volumul estimat de amenajament printr-un număr mai mic de arbori, cu dimensiuni mari, în detrimentul unei lucrări silvice, respectiv răritură, de calitate, pentru promovarea cu adevărat a arborilor de viitor”, a notat echipa Corpului de Control.

În exclusivitate public draftul acestui raport aici, numele persoanelor  impicate fiind anonimizate. Este un document care poate fi baza multor investigații în teren din partea membrilor ONG-urilor de mediu, mai ales că echipa de control a acoperit doar o parte nesemnificativă din realitatea din pădurile din Caraș.

Dă clic pentru a accesa Raport-RNP-Caras-final_Redacted.pdf

Concluziile echipei de control arată că în privina tăierilor ilegale în 2020, față de 2019, volumul extras din pădurile din Caraș aproape că s-au dublat până la 5500 de mc, cu o valoare de peste 1 milion de lei.

Ocolul Silvic Nera este nominalizat în Raportul de Control ca fiind un ocol cu cantoane unde se acoperă tăierile ilegale chiar de către unii reprezentanți ai Regiei Pădurilor.

Raportul notează că în toamna lui 2020 delegatul RNP, însărcinat să descopere eventualele ilegalități, nu a constatat nicio abatere în cantonul unui anumit pădurar (suspectat de fapte ilegale). În 2021 echipa controlului de fond a mers pe urmele propriului angajat și a descoperit nu mai puțin de 500 de cioate fără marcă cu o valoare de aproape 100.000 de euro, în exact același canton al aceluiai pădurar.

“Cioatele identificate au secțiunea tăieturii la nivelul solului și erau
acoperite cu pământ, frunze și resturi de exploatare pentru a nu putea fi identificate. De menţionat faptul că pe suprafața acestor parcele au fost constituite, exploatate si reprimite partizile înaintea controlului regiei din toamna 2020“, se arată în raport.

În același canton, inspectorii au descoperit că și agentul comercial, nu doar pădurarul, e suspectat c-ar fi tăiat ilegal din pădurea statului.

“Am identificat marci decupate cu fierastraul mecanic de pe arbori de dimensiuni mai mici si amplasate pe arbori de dimensiuni mai mari. “

Corpul de Control a mai denunțat înțelegere nelegale între agenții comerciali și angajații silvici. În cazul multor lucări de rărituri și secundare ”volumul stocului de materiale lemnoase consemnat în procesul verbal încheiat cu ocazia reprimirii este identic cu volumul arborilor puşi în valoare. Acest fapt denotă cu certitudine întocmirea fictivă a documentului, neexistând niciun fel de inventar al masei lemnoase „fasonată la cioată”, în baza căruia aceasta să fie predată în gestiune pădurarului titular de canton. Este evident faptul că recepţia lucrărilor a fost fictivă, lucrările şi operaţiile prevăzute în contract fiind în cea mai mare parte neefectuate. Astfel, au fost făcute plăţi nejustificate, ce au creat un prejudiciu suplimentar, pe lângă cel generat prin nevalorificarea masei lemnoase, desi acest lucru ar fi fost posibil, având in vedere sortimentele şi accesibilitatea partizilor”.

Ocoalele Silvice verificate au fost Berzasca, Bocşa Română, Bozovici, Nera, Oraviţa, Oţelu Roşu şi Rusca Montană. Controlul s-a desfășurat în două etape octombrie – noiembrie 2020 și martie – mai 2021.

 

 

 

 

 

 

 

Ioan Adam – “Băi zgârcitule, dacă ai fi dat 50.000 euro nu s-ar fi tergiversat atât”

Judecătorul de la Tribunalul Covasna, cel care a decis în instanță soarta celor 43.000 de hectare de pădure retrocedate ilegal la Bacău, ar fi fost dezamăgit că nu a primit toți banii promiși. Cel puțin așa reiese dintr-un al doilea denunț făcut în fața procurorilor DNA  Ioan Adam.

Fostul deputat PSD susține că i-ar fi oferit judecătorului Ordog Lorand Andras 20.000 de euro în doua tranșe. Primii 10.000 de euro ar fi fost oferiți în 2010 (puteți citi aici primul denunț al lui Adam) iar a doua tranșă în 2012. Banii ar fost oferiți magistratului în aceeași camera din Tribunalul Covasna, adică lângă o toaletă.

După ce i-a pus în plic 10.000 de euro, Ioan Adam a susținut că judecătorul i-ar mai fi solicitat alți 50.000 de euro, pentru a soluționa favorabil dosarul. Doar că banii au întârziat să apară pentru că Paltin Sturdza, „moștenitorul” averii Ghika, nu a vrut să colaboreze cu fostul deputat PSD Adam.

Sturdza susține că fostul parlamentar l-a acuzat că e zgârcit și că din cauza avariției acestuia traseul dosarului în instanță nu ar fi fost unul favorabil grupului.

Citiți mai jos modul în care Adam a descris procurorilor cum s-a desfășurat a doua întâlnire dintre el și magistratul de la Covasna.

Fostul deputat a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu executare pentru cumpărare de influență, iar Ordog Lorand Andras a primit șapte ani cu executare pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și luare de mită. Decizia nu este definitivă.

“(…) Nu am aşteptat foarte mult şi pe uşa cabinetului a intrat Ordog Lorand, îmi aduc aminte că era îmbrăcat în costum, fără geacă sau palton.

După ce ne-am salutat, am schimbat câteva vorbe protocolare, iar Lorand m-a luat deoparte, am traversat casa acestuia ajungând în curtea din spate, spunând că este grăbit.

Prima discuţie a fost că: v-a făcut-o cei de la Direcţia Silvică cu suspendarea dosarului, în continuare spunând că în jurul dosarului este acelaşi circ ca şi înainte. Eu i-am răspuns că nu cunosc amănunte deoarece nu mai sunt avocat în cauză şi că am venit pentru altceva.

(…)

Apoi, brusc, s-a apropiat de mine şi aproape şoptit m-a întrebat ce s-a întâmplat cu Sturdza, de ce nu se ţine de cuvânt, pentru că a văzut rezultate.

I-am spus că am o problemă deoarece Sturdza este extrem de dificil şi nu este dispus să achite suma pe care i-am transmis-o după pronunţarea recursului, respectiv cei 50.000 de euro.

Ordog a spus că aşa ceva nu-i posibil şi a insistat să-l contactez pe Sturdza şi să-l fac să-şi respecte ceea ce i-am transmis pentru că avut rezultate. A mai adăugat că el a avut încredere în ceea ce am discutat anterior pronunţării deciziei nr. 231/2012 şi, ca atare trebuie să rezolv problema.

Imediat după aceste afirmaţii, Ordog Lorand mi-a spus că are nevoie urgentă măcar de 10.000 de euro, motivând că a avut nişte cheltuieli pe care le-a făcut şi trebuie să le achite.

(…)

În aceste condiţii, eu am înţeles că trebuie să procur cât mai repede suma de 10.000 de euro. Eu i-am spus că o să mă ocup să fac rost de aceşti bani, întrebându-l cum facem mai departe.

Ordog Lorand mi-a spus că o să primesc telefon să-i spun ce am făcut. Nu reţin dacă m-a sunat Ordog Melinda şi nici ce i-am spus, ştiu însă că eu aveam preocuparea de a face rost de bani.

(…)

Reţin că am avut la biroul meu o sumă de 4000 de euro într-un sertar, sumă pe care, într-o seară, plecând de la birou, am pus-o într-un plic şi am luat-o cu mine lăsând-o în maşină.

Ţin minte că în momentul în care am văzut suma exactă de bani pe care-i aveam în sertar, respectiv pe cei 4000 de euro, în bancnote de 100 de euro, m-am gândit că este prea puţin şi că trebuie să-i completez cu ceva bani de acasă.

(…)

A doua zi dimineaţa, în garaj, când am urcat în maşină am văzut plicul si mi-am amintit că trebuie să iau bani de acasă. În acest sens, am iesit din garaj şi în demisolul casei am rugat-o pe soţia mea să coboare, moment în care am întrebat-o câţi bani avem în casetă.

Mi-a spus că nu ştie exact şi că se va duce să aducă ce este în casetă, în euro. A adus o sumă în euro în bancnote de câte 100, am numărat şi am constatat că erau 6800 de euro, din care am oprit 800 de euro iar 6000 i-am introdus în plicul din maşină, alături de ceilalţi 4000 de euro, plicul introducându-l în buzunarul hainei.

Ţin minte că soţia m-a întrebat ce fac cu aceşti bani însă eu m-am eschivat. Am mers la Sf. Gheorghe, am urcat în birou la Ordog.

(…)

Discuţia s-a purtat în biroul acestuia. La un moment dat, ne-am îndreptat către holul din spatele biroului unde am scos din buzunarul din interiorul hainei plicul cu cei 10.000 de euro şi i-am înmânat lui Ordog Lorand. În timp ce reveneam în birou, Ordog mi-a spus că este în regulă şi că speră să rezolv problema cu Sturdza, de unde eu am dedus că se referea la restul banilor până la 50.000 euro.

I-am spus că o să mă străduiesc, fără să-i dezvălui că Sturdza nu vroia să achite nimic.”

Banii însă au întârziat să apară, iar Paltin Sturdza (așa zisul moștenitor) a declarant procurorilor că Ioan Adam l-a criticat că nu a acceptat să colaboreze:

„Înainte de motivarea ei (n.r. a hotărârii), Adam Ioan, avocatul meu la acel moment, mi-a spus <<Băi zgârcitule, dacă ai fi dat 50.000 euro nu s-ar fi tergiversat atât>> (…) Adică laşule, zgârcitule nu ai vrut să faci ce trebuie  pentru a obţine câştig de cauză. De altfel, subliniez că de felul meu nu pot fi acuzat de zgârcenie, astfel că mai degrabă a fost o acuzație de lașitate, că nu am curajul să încalc legea.”

Profiturile din această afacere erau fabuloase pentru toți membri grupului, în special pentru Ioan Adam.

Potrivit decarațiilor lui Sturdza, dacă pădurile erau retrocedate și vândute, fostul parlamentar PSD avea asigurat un onorariu de succes de 14% din suma obținută.

Documentele arată că cea mai mică valoare vehiculată ca fiind preţul de vânzare al celor 43.000 de hectare din Bacău a fost de 50 de milioane de euro. Asta înseamnă că cel mai mic onorariu pe care-l putea încasa Ioan Adam era de 7 milioane de euro.

În fața procurorilor judecătorul Ordog Lorand Andras a susținut că este nevinovat și că acuzațiile sunt pur și simplu neadevărate.

Magistratul a susținut că nu-și amintește să fi vorbit despre Dosarul Ghika cu Ioan Adam, dar a recunoscut că deputatul i-a mai trecut pragul biroului Tribunalului Covasna din când în când și-i aucea cărți în materie de drept pe care acesta le publica.

Ordog le-a răspuns procurorilor că nu-și amintește să fi vorbit vreodată cu Ioan Adam despre moștenirea Ghika sau despre Paltin Sturdza și că Adam nu a fost niciodată în curtea casei sale. Nu-și amintește ca soția lui să fi vorbit cu fostul deputat PSD nici în persoană și nici la telefon.

La întrebarea dacă este de acord să facă un test poligraf, magistratul a răspuns că nu știe sigur și că se mai gândește dacă acceptă sau nu.

Nici soția lui Ordog nu a recunoscut că s-ar fi întâlnit la domiciliul familiei cu Ioan Adam. Întrebată cum e posibil ca fostul deputat să știe atât de multe detalii despre cum este organizata casa familiei, aceasta a răspuns că imobilul a fost cumpărat în anul 2007, iar casa „era dată spre vânzare cam cu doi ani înainte, deci foarte multă lume o vizionase şi noi nu am schimbat nimic, doar am zugrăvit şi am extins curtea, am cumpărat de la vecini o porţiune de teren, cred că în anul 2009”.

Într-un episod următor voi aduce noi informații despre întâlnirile de taină ale lui Viorel Hrebenciuc cu membrii grupului și cum avea de gând fostul lider PSD să acționeze pentru a-și duce la bun sfârșit planurile.

Lotul “Hrebenciuc” și-a primit răsplata!

E drept, decizia nu e definitiva!

Ioan Adam (deputat PSD) 2 ani cu executare

Viorel Hrebenciuc (deputat PSD) 2 ani cu executare

Lorand Andras (judecator Tribunalul Covasna) 7 ani cu executare

Paltin Sturdza (“mostenitorul” cu sange albastru) 3 ani inchisoare cu executare

Costin Bengescu (om de afaceri) 2.6 ani inchisoare cu executare

Andrei Hrebenciuc (fiul lui Viorel Hrebenciuc) 2 ani cu suspendare

Roxana Adam (fost avocat si sotia lui Ioan Adam) 2 ani cu suspendare.

http://portal.just.ro/64/SitePages/Dosar.aspx…

Judecatorii Curtii de Apel Brasov au “rasplatit” lotul Hrebenciuc pentru activitatea fructuoasa, dupa ce Inalta Curte a cerut rejudecarea de la zero a dosarului celei mai frauduloase retrocedari din istoria Romaniei – 43.000 de hectare de padure din judetul Bacau!

Este poate unul dintre subiectele in care m-am implicat cel mai mult si am inteles cat de dificil este pentru unii oameni onesti din Romsilva sa lupte pentru padure, in timp ce sefii lor se intalnesc la ceas de taina, noaptea, cu gulerele albe.

Povestea retrocedarii:

https://www.riseproject.ro/…/povestea-celei-mai-mari…/

Interviul in exclusivitate cu Ioan Adam:

https://www.riseproject.ro/…/ioan-adam-deputat-avocat…/

Istoria documentelor din arhivele nationale:

https://www.riseproject.ro/…/documente-dedesubturile…/

Secretele „afacerii” Prokon:

https://www.riseproject.ro/…/ce-se-ascunde-in-spatele…/

Judetul Bacau insa a fost victima multor altor episoade sulfuroase privind retrocedarile ilegale de padure!

Cand eram la “In Premiera” am investigat o parte dintre ele!

 

În Parcurile Naționale se aude tril de drujbe

Vreti sa vedeti competenta maxima in echipele de management ale celor mai mari Parcuri Nationale din Romania?

Iata cifre din rapoartele Romsilva pentru anul 2020:

Singura administratie de parc national, care si-a dat interesul sa produca multi bani nu doar din avizare de exploatari, a fost Parcul National Retezat. Parcul a atras in 2020 fonduri externe, adica din proiecte in diferite programe LIFE, POIM sau parteneriate, peste 11 miliarde de lei. In top trei e urmat de Cozia cu 2,65 miliarde si Portile de Fier 2,63 miliarde.

Ca si comparatie, RNP Romsilva a cheltuit din surse proprii in 2020 tot cam atat pentru asigurarea cheltuielilor in cazul tuturor celor 13 Parcuri Nationale.

Stiti ce sume externe au atras administratiile de la Cheile Nerei-Beusnita, Domogled – Valea Cernei si Semenic – Cheile Carasului? Parcuri Nationale care au fost grav afectate de exploatarile industriale si unde se practica taierile barbare in zonele tampon cu fagetele incluse in UNESCO?!

Zero lei! Zero!

Ce management, ce biodiversitate, ce parteneriate cu alte organizatii, ce proiecte pentru protejarea mediului si combaterea efectelor climatice. Drujbe, tatii! Sa cante drujbele.

Nici nu e de mirare ca reprezentantii UNESCO si IUCN au ramas c-un gust amar dupa vizitele in teren in cel putin doua Parcuri Nationale – Domogled si Cheile Nerei. Vizite care s-au transformat in rapoarte oficiale la nivel de international. In luna noiembrie anul trecut, UNESCO a transmis Romaniei raportul vizitei de monitorizare din toamna lui 2019, determinate de scrisorile oficiale ale EuroNatur si Agent Green. Bineinteles ca rapoartele finale au concluzionat ca exploatarile agresive din zona tampon a Siturilor UNESCO afecteaza patrimoniul unde, vezi Sf Petru, administratia noastra „conduce’ arboretele, nu-l exploateaza.