EXCLUSIV DOCUMENT- ROMSILVA are nevoie de o reformă rapidă pentru trecerea la vânzarea de lemn fasonat

Regia Națională a Pădurilor are la dispoziție patru ani pentru a implementa o reformă de trecere  de la exploatarea și vânzarea de lemn pe picior la cea de lemn preponderent fasonat din pădurile pe care le administrează.

Trecerea la lemn fasonat ar putea determina o scădere considerabilă a lemnului furat din pădurile statului.

Conform modificărilor aduse la Codul Silvic, ROMSILVA trebuie să recolteze și să valorifice începând cu anul 2023 cel puțin 50% din masa lemnoasă ca lemn fasonat, urmând ca din 2025 lemnul fasonat să fie majoritar.

Asta înseamnă o creștere în procente de 20% în următorii doi ani. În prezent, la nivel național, Regia pune pe piață 2,8 milioane metri cubi de lemn fasonat, adică 30% din totalul anual.

Conform strategiei primele măsuri ar fi trebuit să fie aplicate de la 1 septembrie anul acesta. Surse din Regia Pădurilor au explicat că decizia de trecere la vânzare preponderentă de lemn fasonat nu a fost foarte agreată de mulți dintre lideri, fiind scoase în evidență mai degrabă dificultățile aplicării strategiei, decât elementele pozitive.

Puteți citi în exclusivitate proiectul de strategie al RNP Romsilva mai jos, unde principala concluzie este – Romsilva trebuie să îşi crească capacitatea tehnică şi administrativă precum şi competitivitatea.

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

 

Aceleași surse din Romsilva au explicat că deși a fost privită cu suspiciune și reținere de mulți dintre liderii din sistem, trecerea la lemn fasonat poate transforma Romsilva într-o unitate competitivă. “Va fi dificil la început, va fi nevoie de o reformă a instituției, dar pe termen mediu și lung va aduce beneficii atât modului în care este exploatată pădurea, dar și consolidării ROMSILVA, care este o instituție strategică pentru România”.

Declarațiile surselor din RNP sunt confirmate și de documentul intern. Două dintre dintre punctele evidențiate în primele paragrafe ale strategiei, ca fiind efecte pozitive al vânzării de lemn fasonat, sunt reducerea tăierilor ilegale prin diminuarea vânzărilor de lemn pe picior și creșterea cifrei de afaceri.

Documentul intern identifică și una dintre principalele vulnerabilități în aplicarea strategiei – lipsa reformei în ROMSILVA – “instabilitate instituţională şi imposibilitatea implementării coerente a proiectului strategic”.

Paradoxal, desi presiunea societății civile  îndreptată spre ROMSILVA nu are nicio legătură cu strategia de lemn fasonat, ci mai degrabă cu tăierile ilegale, ONG-urile sunt identificate și ele ca fiind o amenințare la implementarea strategiei de lemn fasonat – “creşterea presiunii mediatice din partea ONG-urilor sau societăţii civile care conduc la vulnerabilizarea imaginii RNP”.

O scurtă analiză a materialelor de presă acide la adresa Romsilva, unde sunt citați oficiali ai ONG-urilor, reiese că în 90% din cazuri Regia Națională a Pădurilor este criticată pentru modul industrial în care exploatează Parcurile Naționale din România, arii naturale protejate care reprezintă aproape 1.3% din suprafața României.

Aceeași document mai scoate în evidență o altă vulnerabilitate a Regiei Pădurilor – desi în poziție de monopol – RNP nu are strategie pentru a sonda piața de desfacere a lemnului de foc și nici nu a găsit resursele necesare pentru a realiza un sondaj în rândul clienților.

Pentru o mai bună cunoaştere a pieţei lemnului pentru foc, au fost realizate chestionare cu întrebări relevante la care respondenţii au fost direcţiile silvice. Din păcate nu au existat resurse suficiente pentru realizarea unui studiu de piaţă cu o entitate specializată, cu respondenţi din rândul potenţialilor clienţi. În privinţa pieţei lemnului de foc nu există informaţii certe cu privire la necesarul naţional de lemn de foc destinat încălzirii locuinţelor, a sediilor administrative, etc. (locuinţe familiale, şcoli, spitale, sedii administrative instituţii, etc.). Unele estimări apreciază că necesarul de lemn de foc ar fi la 6.500.000 mc mc, dar aceste cifre trebuie privite cu reserve”, se arată în proiect de strategie al celor de la ROMSILVA.

De amintit aici că lunile trecute Consilliul de Administrație al aceleași ROMSILVA era pregătit să cheltuiască o jumătate de milion de euro pentru a participa cu un stand de prezentare la Expoziția de Vânătoare de la Budapesta. Asta în condițiile în care RNP mai deține doar 12% din fondurile de vânătoare la nivel național, restul fiind în proprietatea privată.

Parcurile Naționale vor fi salvate de politicieni curajoși, nu prin declarații politice sterile

Există un soi de memorie scurtă și, scuzați-mi malițiozitatea, ușor ticăloasă când vine vorba despre protejarea ariilor naturale din România și modul în care este interpretată și aplicată legislația în domeniu.

Exemplu – Parcurile Naționale.

Ieri i-am vazut pe Ministrul Mediului, Tanczos Barna, și Secretarul de Stat pe păduri, Sorin Banciu, discutând cu echipa Declic, care protesta în fața ministerului împotriva exploatărilor în Parcuri Naționale și creșterea zonei de protecție și conservare la minim 75% în aceste arii protejate.

Oficialii Ministerului au explicat că alinierea la cerințele IUCN este parte din programul de guvernare și că se lucrează la o strategie în acest sens.

Păi, să-mi fie cu iertare, dar la ce este nevoie de o strategie când deja există un cadru legislativ care prevede acest lucru?

OUG 57 din 2007 prevede clar că Parcurile Naționale corespund categoriei II IUCN – arie protejată în special pentru protecția ecosistemelor și pentru recreere.  Deci, se subînțelege că și zona de protecție minim impusă de 75% ar trebui să fie aplicată, nu?

Ei, la noi lucrurile sunt puțin mai complicate. Pentru că problema conservării Parcurilor Naționale nu este doar una legată de interpretarea OUG 57, dar și de modul în care aceste arii naturale sunt administrate și de către cine, de cum sunt interpretate alte acte normative, despre cum sunt mutate pervers granițele ariilor și rezervațiilor, despre cum sunt făcute planurile de management.

Este vorba de fapt despre același conflict și derapaje menționate în scrisoarea primită de la Bruxelles și infringementul pe păduri – pe hârtie stăm excelent cu ariile protejate, când vine vorba de aplicat regulile și de impunerea unui management e  dezastru.

Și mai toate aceste interpretări conduc în majoritatea cazurilor spre deschiderea și forțarea exploatărilor forestiere în cantități cât mai mari în profitul unui agent economic care se numește Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA, care este și administrator.

Există un conflict de interese teribil în acest context și anume cel dintre dorința de a face profit și „dorința de a conserva” ale administratorului.

Din acest punct de vedere ROMSILVA, administratorul tuturor Parcurilor Naționale din România, este „măcinată” (iarăși sunt tendențios) de acest război tacit – profit din exploatare vs conservare. În majoritatea zdrobitoare a cazurilor balanța are mult mai multă greutate înspre exploatare.

Studiu de caz – Caraș Severin, județul cu cea mai mare suprafață de pădure din România și care deține în întregime două Parcuri Naționale – Parcul Național Semenic Cheile Carașului și Parcul Național Cheile Nerei și aproximativ jumătate din suprafața Parcului Național Domogled Valea Cernei.

Știați că nici până acum Parcul Național Semenic nu are un plan de management, care să ghideze modul în care aria naturală este administrată și protejată? Inițial echipa de la parc a realizat un plan, dar care a fost refuzat pentru că (sic!) ar fi promovat o zona de non-intervenție mult prea mare și ar fi afectat interesele Regiei care avea nevoie să exploateze. O parte din echipa de la parc propunea 50%, angajatii RNP au venit cu o variantă de 32%.

Ce să zic, curat IUCN!

Conform contractului de administrare semnat în 2014, ROMSILVA se angaja ca în maxim doi ani să elaboreze un astfel de plan. Au trecut șapte ani de atunci, planul nu este aprobat și RNP este în continuare administrator, deși Agenia Națională pentru Arii Naturale Protejate a notificat Regia Pădurilor cu privire la rezilierea contractului.

Notificarea a fost semnată în mai 2018 de fosta conducere a ANANP, iar RNP este în continuare administrator. De ce? Pentru că pădurea aduce mulți bani, iar discuțiile despre conservare au rămas pe hârtie. Acum înțelegeți de ce v-am rugat să-mi acceptați malițiozitatea de la început, nu?

Citiți mai jos întreaga corespondență dintre RNP și ANANP cu privire la reziliere, notificare și echipa de la ROMSILVA care vrea protecie pe 32% din suprafața ariei în frunte cu șeful Ariilor Protejate din ROMSILVA.

Dă clic pentru a accesa Notificare-Semenic_GDPR_combined.pdf

Lucrurile în Semenic sunt însă și mai putrede și pot fi extinse la majoritatea Parcurilor Naționale. Nu doar că planul de management făcut de echipa Parcului Semenic nu a fost acceptat (dar despre acest lucru și despre cum au fost hăituiți angajații într-o altă postare), dar angajații RNP au făcut presiuni pentru realizarea de exploatări forestiere inclusiv în rezervații, forțând fie un vot favorabil în Consiliile Științifice, fie modificând granițele unor rezervații printr-o interpretare discreționară a legislației.

Fostul președinte al parcului, Silviu Constantin, a susținut că pe durata mandatului său a primit nenumărate adrese de la direcția Silvică pentru a permite exploatări în Rezervația Bârzăvița.

„Ne spunea că ei au plan. Și că dacă noi nu suntem de acord și dacă administrația Parcului nu e de acord ,cine va plăti cei un milion și ceva de lei care reprezintă pierdere pentru că nu se realizează tăierea? Răspunsul meu ca președinte a fost că nu poate fi vorba de pierdere atâta vreme cât nu se poate realizat tăiere în zona de protecție. Nu există pierdere pentru că nu ar trebuit să fie planificare acolo. Acolo e pădure bogată și se pot face bani”, a povestit fostul președinte într-un interviu inclus într-o investigație pe care am realizat-o în trecut pentru Agent Green.

Același oficial a descris cât se poate de clar conflictul de interese din ROMSILVA – „Cel mai simplu în momentul în care ești Romsilva și ai găina cu oăule de aur este să pui ca director o persoană care nu se va lupta prea mult (nr pentru conservare) și nu te va deranja prea mult. Poate că asta explică și numeroasele schimbări de directori de parc și schimbări în Consiliul Științific”.

Presiunea pentru a exploata cât mai mult și joaca cu granițele rezervațiilor din parc sunt valabile  și pentru lucrările dintr-o altă rezervație din Semenic –  Rezervația Cheile Carașului, ale cărei limite (ca ale multor altor rezervații) sunt destul de clar trasate printr-un ordin de care mulți angajați din RNP „fug”, sau se prefac că nu există, motivând că sunt valabile alte acte normative, ordinul 552 de exemplu, care ar permite exploatarea în anumite zone considerate ca fiind în rezervații sau zone de protecție și conservare. Și aici o să-mi acceptai iarăși malițiozitate privind ticăloșia menționată la începutul acestui text.

Aveți mai jos o parte din documentele acestui Ordin 7 din 1990.

Dă clic pentru a accesa 1990-PV-OM-7.1990-Combined.pdf

În fapt acest conflict este imaginea perfectă a modului în care Parcurile Naționale sunt devastate de un interes rapid – profit prin exploatare versus conservarea de care nu se ocupă nimeni, pentru că nu are cum.

De ce? Simplu – conducerea parcurilor naționale este numită direct de la Romsilva, iar Consiliile Științifice sunt alese pe sprânceană tot prin zarurile aruncate de aceeași Regie.

În realitate țara noastră are un cadru legislativ care, dacă ar fi aplicat corect parcurile naționale nu ar trebui să sufere de pe urma exploatărilor industriale, dar să producă lemn strict pentru comunitățile din proximitate.

Așadar, povestea că 75% conservare conform IUCN se află în programul de guvernare e un fel de a mai reîncălzi o ciorbă stricată.

Dacă ministrul Tanzcos Barna voia să facă revoluție în Parcurile Naționale din România o putea face demult și putea începe cu Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, un parc afectat grav de tăieri abuzive în ultimii 16 ani, cu o echipă managerială praf, caracterizată chiar de fostul președinte al ANANP ca fiind una retrogradă și repetentă.

Cadrul legal există, trebuie doar niscaiva voință politică și mai puține declarații fără substanță de dragul camerelor de luat vederi.

 

 

Raport ROMSILVA – Pădurile statului din Caraș Severin, bătaia de joc a unor firme și angajați din sistemul silvic

Tăieri ilegale, folosirea fără drept a ciocanului silvic, partizi fără procese verbale de inventariere,  rezilieri de contracte fără pierderea garanției în dauna bugetului Romsilva, parchete fără aviz de reprimire prin SUMAL, dosare și plângeri penale.

Aceasta este imaginea clară a modului în care este administrat fondul forestier de stat în Caraș Severin, județul care a depășit Suceava în topul județelor cu pădure și locul unde se găsesc două dintre cele mai frumoase Parcuri Naționale din România – Semenic Cheile Carașului și Cheile Nerei-Beușnița. Victime ale incompetenței RNP.

Activitatea Direcției Silvice Caraș, condusă de fostul deputat Ion Tabugan, a fost verificată recent de Corpului de Control din Romsilva.

În urma controlului a rezultat un raport de aproape 200 de pagini și o lungă lista de fapte, nume de angajați și companii care au tratat pădurile statului după bunul plac, fără respectarea prevederilor legale și cu pierderi financiare și de mediu mari.

Raportul arată un modus operandi ai unor silvici și agenți comerciali pentru a da aparență de legalitate unor lucrări silvice, sau pentru a ascunde tăierile ilegale.

Spre exemplu  mii de metri cubi de lemne din mai multe partizi au fost trecuți la pierderi desi lemnul fasonat exista în rampă și nu a fost valorificat. În alte situații inspcteorii au descoperit desi în actele de punere în valoarea lucrarea era definită – rărituri și secundare-  în terenerau marcați arborii cu dimensiunile cele mai mari. În alte cazuri inspectori au menționat că exploatările au fost atât de agresive încât consistența pădurii a fost afectată dramatic existând pericolul unor calamități.

“În general, se evidenţiază practica de a extrage volumul estimat de amenajament printr-un număr mai mic de arbori, cu dimensiuni mari, în detrimentul unei lucrări silvice, respectiv răritură, de calitate, pentru promovarea cu adevărat a arborilor de viitor”, a notat echipa Corpului de Control.

În exclusivitate public draftul acestui raport aici, numele persoanelor  impicate fiind anonimizate. Este un document care poate fi baza multor investigații în teren din partea membrilor ONG-urilor de mediu, mai ales că echipa de control a acoperit doar o parte nesemnificativă din realitatea din pădurile din Caraș.

Dă clic pentru a accesa Raport-RNP-Caras-final_Redacted.pdf

Concluziile echipei de control arată că în privina tăierilor ilegale în 2020, față de 2019, volumul extras din pădurile din Caraș aproape că s-au dublat până la 5500 de mc, cu o valoare de peste 1 milion de lei.

Ocolul Silvic Nera este nominalizat în Raportul de Control ca fiind un ocol cu cantoane unde se acoperă tăierile ilegale chiar de către unii reprezentanți ai Regiei Pădurilor.

Raportul notează că în toamna lui 2020 delegatul RNP, însărcinat să descopere eventualele ilegalități, nu a constatat nicio abatere în cantonul unui anumit pădurar (suspectat de fapte ilegale). În 2021 echipa controlului de fond a mers pe urmele propriului angajat și a descoperit nu mai puțin de 500 de cioate fără marcă cu o valoare de aproape 100.000 de euro, în exact același canton al aceluiai pădurar.

“Cioatele identificate au secțiunea tăieturii la nivelul solului și erau
acoperite cu pământ, frunze și resturi de exploatare pentru a nu putea fi identificate. De menţionat faptul că pe suprafața acestor parcele au fost constituite, exploatate si reprimite partizile înaintea controlului regiei din toamna 2020“, se arată în raport.

În același canton, inspectorii au descoperit că și agentul comercial, nu doar pădurarul, e suspectat c-ar fi tăiat ilegal din pădurea statului.

“Am identificat marci decupate cu fierastraul mecanic de pe arbori de dimensiuni mai mici si amplasate pe arbori de dimensiuni mai mari. “

Corpul de Control a mai denunțat înțelegere nelegale între agenții comerciali și angajații silvici. În cazul multor lucări de rărituri și secundare ”volumul stocului de materiale lemnoase consemnat în procesul verbal încheiat cu ocazia reprimirii este identic cu volumul arborilor puşi în valoare. Acest fapt denotă cu certitudine întocmirea fictivă a documentului, neexistând niciun fel de inventar al masei lemnoase „fasonată la cioată”, în baza căruia aceasta să fie predată în gestiune pădurarului titular de canton. Este evident faptul că recepţia lucrărilor a fost fictivă, lucrările şi operaţiile prevăzute în contract fiind în cea mai mare parte neefectuate. Astfel, au fost făcute plăţi nejustificate, ce au creat un prejudiciu suplimentar, pe lângă cel generat prin nevalorificarea masei lemnoase, desi acest lucru ar fi fost posibil, având in vedere sortimentele şi accesibilitatea partizilor”.

Ocoalele Silvice verificate au fost Berzasca, Bocşa Română, Bozovici, Nera, Oraviţa, Oţelu Roşu şi Rusca Montană. Controlul s-a desfășurat în două etape octombrie – noiembrie 2020 și martie – mai 2021.

 

 

 

 

 

 

 

În Parcurile Naționale se aude tril de drujbe

Vreti sa vedeti competenta maxima in echipele de management ale celor mai mari Parcuri Nationale din Romania?

Iata cifre din rapoartele Romsilva pentru anul 2020:

Singura administratie de parc national, care si-a dat interesul sa produca multi bani nu doar din avizare de exploatari, a fost Parcul National Retezat. Parcul a atras in 2020 fonduri externe, adica din proiecte in diferite programe LIFE, POIM sau parteneriate, peste 11 miliarde de lei. In top trei e urmat de Cozia cu 2,65 miliarde si Portile de Fier 2,63 miliarde.

Ca si comparatie, RNP Romsilva a cheltuit din surse proprii in 2020 tot cam atat pentru asigurarea cheltuielilor in cazul tuturor celor 13 Parcuri Nationale.

Stiti ce sume externe au atras administratiile de la Cheile Nerei-Beusnita, Domogled – Valea Cernei si Semenic – Cheile Carasului? Parcuri Nationale care au fost grav afectate de exploatarile industriale si unde se practica taierile barbare in zonele tampon cu fagetele incluse in UNESCO?!

Zero lei! Zero!

Ce management, ce biodiversitate, ce parteneriate cu alte organizatii, ce proiecte pentru protejarea mediului si combaterea efectelor climatice. Drujbe, tatii! Sa cante drujbele.

Nici nu e de mirare ca reprezentantii UNESCO si IUCN au ramas c-un gust amar dupa vizitele in teren in cel putin doua Parcuri Nationale – Domogled si Cheile Nerei. Vizite care s-au transformat in rapoarte oficiale la nivel de international. In luna noiembrie anul trecut, UNESCO a transmis Romaniei raportul vizitei de monitorizare din toamna lui 2019, determinate de scrisorile oficiale ale EuroNatur si Agent Green. Bineinteles ca rapoartele finale au concluzionat ca exploatarile agresive din zona tampon a Siturilor UNESCO afecteaza patrimoniul unde, vezi Sf Petru, administratia noastra „conduce’ arboretele, nu-l exploateaza.

 

Parlamentarii din Romania – Parcurile Nationale sufera din cauza lipsei drumurilor forestiere!

O noua ticalosie girata de oamenii politici se pregateste pentru Parcurile Nationale. Un grup de parlamentari vor sa modifice Codul Silvic (care acum se afla in dezbateri in Parlament) pentru a permite amenajarea de noi drumuri forestiere in ariile protejate, in zonele de conservare durabila (https://www.senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=b441…).

Interesul pentru unele modificari este accesibilizarea cat mai mare a bazinelor cu paduri valoroase. Acest proiect legislativ trebuie pus in oglinda si cu modul in care au fost realizate zonarile unor parcuri bogate in paduri, unde s-au redus considerabil zonele de protectie stricta si au crescut cele de conservare durabila. Exemplul cel mai graitor este Parcul National Semenic Cheile Carasului unde nu exista un plan de management nici dupa 10 ani de administrare a RNP Romsilva, iar draftul de plan actual este o catastrofa din punct de vedere al protejarii biodiversitatii, in comparatie cu variantele anterioare facute de fostii angajati ai parcului. Nu degeaba fostul presedinte al ANANP a spus ca in Semenic managementul este o varza.

Derapajele se vor tine lant pentru ca in legislatia din Romania nu exista definita prin lege dimensiunea zonei tampon (exceptand cea din vecinatatea unei exploatari miniere). Motiv pentru care in prezent se exploateaza agresiv paduri seculare in apropierea rezervatiilor din Parcurile Nationale si in imediata vecinatate a fagetelor incluse in Patrimoniul UNESCO.

In expunerea de motive (https://www.senat.ro/legis/PDF/2020/20b441EM.PDF) a proiectului exista un paragraf de o ticalosie greu de descris.

“Prin urmare in zonele tampon din parcurile nafionale si naturale, care reprezinta o pondere insemnata din suprafata acestora, este permisa exploatarea masei lemnoase, fara a se permite explicit realizarea de drumuri forestiere noi, ceea ce are un impact negativ atat din punct de vedere al protectei mediului cat si economic.”

Deci, daca nu stiati, mediul si padurile seculare din Parcurile Nationale sufera teribil din cauza lipsei drumurilor forestiere.

Trebuie mentionat aici ca Parcurile Nationale din Romania reprezinta doar 1% din suprafata Romaniei.

Din lista initiatorilor proiectului de lege face parte si un deputat, pe numele lui Cristian Buican. In trecut parlamentarul a initiat o lege prin care se dorea posibilitatea instrainarii padurilor aflate in proprietatea Asociatiilor Istorice si vanzarea de cote parti catre firme private. De altfel Obstile si Composesoratele sunt forme de proprietate care sunt protejate de legea 1 din 2000, care interzice instrainarea partiala sau in totalitate a trupurilor de paduri aflate in devalmasie.

Am discutat acum cativa ani cu domnia sa despre initiativa legislativa. In fata camerei de luat vederi deputatul Buican a spus ca el nu este de acord cu proiectul de lege pe care chiar el l-a initiat. „Au existat scapari”, a sugerat deputatul.

Niste scapari care ar fi favorizat mari companii si asociatii care au cumparat parti din asociatii istorice prin incalcarea legii din Romania si care le detin si in acest moment. Video mai jos.

Noaptea mintii!

PS

Deci, pana la urma PNL-ul vrea sa salveze Parcurile Nationale si sa interzica exploatarile agresive, sau vrea accesibilizare pentru amenajat „autostrazi” pentru TAF-uri? Ca eu chiar nu mai inteleg. Una spunem si alta facem?

 

 

 

Regia Nationala a Padurilor a intrat cu buldozerul in Parcul National Cheile Nerei

ROMSILVA a inceput niste lucrari de amenjarae a unor drumuri forestiere in zona tampon a padurilor de fagete seculare incluse in UNESCO, pana in apropierea Cascadei Beusnita.

O echipa de inspectori ai Garzii de Mediu a mers la fata locului si a identificat o serie de nereguli pe santier, dar nota a fost tinuta la sertar. Analiza inspectorilor nu arata insa adevarata dimensiune a dezastrului si a impactului lucrarilor de acolo si contine informatii eronate privind zonarea parcului si modernizarea drumului forestier din zona.

Acesta este respectul pe care administratia Parcului National Cheile Nerei si a Regiei Padurilor o acorda biodiversitatii care ar trebui sa fie protejata. Dovada modului in care Romsilva intelege sa administreze printre putinele oaze de salbaticie din Romania – Parcurile Nationale si padurile seculare incluse in patrimoniul mondial UNESCO

Dă clic pentru a accesa raport.pdf

Saptamana aceasta o echipa de oficiali UNESCO si IUCN va vizita Parcul National Domogled si Cheile Nerei. Regia Padurilor are de gand sa ii “sufoce” pe oficiali cu discutii interminabile organizate la sediile administratiilor de parc.

Mai jos gasiti raportul Garzii de Mediu din iunie 2019 si un video in care se aud impuscaturi ale braconierilor (TC 00.29).

Nu uitati, acestea sunt imagini dintr-un Parc National, la doar cateva sute de metri departare de fagetele seculare UNESCO!