Inventarul Forestier între datele colectate din teren, procurori, bâlbâială instituțională, politicieni mincinoși, dezinformare și interese ascunse

 

Datele Inventarului Forestier Național (IFN) au fost iarăși motiv de dezbatere și discuții la Forumul Pădurii organizat luna aceasta. Au trecut doi ani de la scandalul privind cele 38 de milioane de metri cubi, volumul dispărut estimat între cele două cicluri IFN. Autoritățile obligate să lămurească această cifră în continuare nu oferă nicio explicație, iar lipsa dezbaterilor a lăsat loc speculațiilor și interpretărilor fără fundament.

Surse din Minister susțin că Ciclul III al IFN nu primește sprijinul cuvenit și datele riscă să fie compromise, iar actorii din zona politică nu vor să se atingă de volumul dat dispărut din pădurile României de teama unor efecte în lanț.

În tot acest timp informațiile scurse din interiorul administrației publice creionează modul sulfuros în care politicienii au ascuns datele IFN, dar și cum ministerul de resort deține informați care confirmă parțial posibilitatea ca volumul dispărut indicat de IFN să fie aproape de realitatea din teren.

Procurorii, ministrul acuzat de minciună și țapii ispășitori

Volumul dispărut de 38 de milioane de metri cubi a fost discutat pentru prima dată în toamna lui 2018, în cadrul unei conferințe cu ușile închise la Ministerul Pădurilor unde au participat oficiali de la Păduri, Romsilva, IFN și ICAS.

Surse din minister susțin că în decembrie 2018, ministrul Ioan Deneș a primit o notă asumată și semnată de toți directorii departamentului păduri și de secretarul de stat de atunci Daniel Coroamă, în care era indicat volumul de 38 de milioane, dar și o listă de măsuri pentru combaterea tăierilor ilegale.

Timp de un an de zile nicio decizie nu a fost luată și niciun oficial nu și-a asumat o dezbatere publică sau instituțională pe marginea cifrei de 38 de milioane, care pe hârtie este dublu față de volumul exploatat legal in România. Ba din contră, cifra a fost ascunsă, surse din minister susținând că au fost oficiali care au dorit o mușamalizare a acestor date.

Un an mai târziu, în decembrie 2019, Rise Project publica în exclusivitate documente interne ale IFN privind existența celor 38 de milioane, iar în ianuarie 2020 Deneș era chemat la audieri la sediul DIICOT.

Procurorii începuseră o anchetă în rem în acest caz, tăierile ilegale fiind un subiect pus pe lista CSAT încă din 2015 ca fiind un fenomen care poate afecta Securitatea Națională.

Ce s-a întâmplat în timpul audierilor? Documente oficiale și declarații ale surselor din interiorul Ministerului Apelor și Pădurilor arată că ministrul Deneș a încercat să-i mintă pe procurorii DIICOT susținând că el nu a avut habar de rezultatele IFN și că nu ar fi fost informat cu privire la volumul dispărut.

În tot acest timp toți martorii aduși la audieri au susținut contrariul. Mărul discordiei cu privire la volumul dispărut al IFN îl constituie nota întocmită de Departamentul Păduri, acolo unde era inserată și cifra de 38 de milioane.

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

 

Cu privire la această notă întocmită la nivelul Direcţiei Generale Păduri, martorul Iacob Dănuț a declarat că, deşi a fost trimisă la cabinetul ministrului Deneş Ioan, nu a fost restituită la structura emitentă , însă din discuţiile purtate cu directorul Mihalache Ilie a aflat că numitul Deneş Ioan i-a solicitat acestuia ca din cuprinsul notei să fie eliminate constatările privind arborii măsuraţi cu ocazia I. F. N. Ciclul I şi neidentificaţi în I.F.N. Ciclul II (…) Aspectele relevate în declaraţia martorului Iacob Dănuț au fost confirmate şi prin declaraţiile martorilor Covrig Ilie (ce a îndeplinit funcţia de secretar de stat în cadrul M.A.P.), Mihalache Ilie (directorul Direcţiei Generale Păduri din cadrul M.A.P.), Achim Dan (director al Direcţiei Pădură şi Dezvoltare Forestieră din cadrul M.A.P.) şi Coroamă Daniel Constantin, ce îndeplinea la momentul respectiv funcţia de secretar de stat pentru Păduri la M.A.P. “, se arată într-o ordonanță a procurorilor DIICOT, din februarie 2021.

Martorii din dosarul de la DIICOT au explicat că lipsa dezbaterii și asumării unui volum dispărut a avut efecte atât pe zona de fiscalitate, cât și pe cea de creionare a unei imagini privind tăierile ilegale. “Nefiscalizarea volumului de masă lemnoasă tăiat ilegal, dar şi neidentificarea zonelor de risc în ceea ce priveşte tăierile ilegale, ceea ce ar determina un control ineficient. Cunoaşterea adevăratei dimensiuni a tăierilor ilegale ar putea determina luarea unor măsuri pentru diminuarea acestora, fie măsuri de control, fie de ordin legislative”, se arată în ordonanța DIICOT.

În ciuda declarațiilor oficialilor din minister, chemat la audieri, Ioan Deneș nu a recunoscut faptul că directorii de la păduri și secretarul de stat i-ar fi prezentat vreun document din care să reiasă volumul de 38 de milioane de metri cubi dispăruți. Mai mult decât atât, procurorii susțin că Deneș a încercat să “inducă ideea că subordonaţii săi din minister au căutat să tergiverseze adoptarea măsurilor necesare clarificării neconcordanţelor din Raportul I.F.N. Ciclul II”.

După câteva luni de anchetă procurorii DIICOT au clasat dosarul privind infracțiunea de comunicare de informații false, motivând că articolul 404 din Codul Penal nu incriminează omisiunea de a prezenta anumite date sau informații. Aceeași procurori au susținut că în ceea ce-l privește pe Deneș există indicii cu privire la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, fals în declarații și abuz în serviciu. Dosarul a fost declinat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care, după câteva luni de la sesizare, a clasat cauza în iulie 2021. Faptele, așa cum s-au  petrecut „nu sunt prevăzute de legea penală”.

Dosarul privind ascunderea cifrei de 38 de milioane a fost clasat, dar realitatea din teren și din documente continuă să fie una controversată.

Iar situația neclară determinată de lipsa dezbaterii, diferențele dintre lemnul estimat și lemnul măsurat, dar și ascunderea cifrei de 38 de milioane au fost un invocate chiar de Ilie Mihalache, directorul Direcției Generale Păduri, în timpul conferinței de la Ministerul Mediului, organizată în decembrie 2019.

Lemnul care pleacă din pădure trebuie să fie măsurat de administrator nu de beneficiar. Ne aflăm într-un moment cheie. (…) Aici nu a furat nimeni, asta e o masa lemnoasă pe care în mod eronat am estimat-o ca având un volum egal cu cel care pleacă din pădure. Și pot să vă spun că m-am adresat inclusiv specialiștilor de la INCDS, i-am întrebat: << În ultimii 20 de ani ați mai făcut cercetări cu privire la diferența dintre volumul estimate în actul de punere în valoare și cel recoltat și care pleacă din pădure?>> Mi s-a răspuns spus foarte clar: <<Nu, niciuna!>>

Din punctul dumneavoastră de vedere poate că nu este nevoie, dar eu vă spun că este mare nevoie, pentru că aici e cea mai mare parte a lemnului care dispare din pădurile României. Nu dispare nelegal, dispare cu documente acum”, a explicat Mihalache, în aceeași conferință din decembrie 2019.

Tăierile ilegale din piețele de probă ale IFN, confirmate de Minister

În zilele care au urmat publicării investigației Rise Project, când pentru prima dată cifra de 38 de milioane a fost făcută public, majoritatea celor care au contestat existența unui asemenea volum au susținut că este imposibil ca acest lemn să fie exploatat, transportat și consumat. Că scenariile sunt de fapt niște invenții ale societatii civile și ale ONG-urilor și că IFN-ul nu estimează tăierile ilegale.

În urma scandalului public și al investigațiilor media, Ministerul a solicitat o reverificare a datelor din IFN. Surse din institutie au explicat că prin sondaj au fost reanalizate datele din anumite piețe de probă, acolo unde cantitățile de lemn dispărut au fost mari.

În majoritatea piețelor, reverificările nu doar că au confirmat volumele dispărute dintre cele două cicluri, confirmând practic datele inițiale, dar Gărzile Forestiere au constatat și prezența tăierilor fără drept în exact aceleași zone. Datele obținute de la minister arată că volumele tăiate ilegal  variază între 8 și 440 de metri cubi de lemn penrtu fiecare pieț[ de proba IFN. De altfel zonele afectate de exploatări, care s-au suprapus peste piețele de probă, sunt vizibile și din satelit.

Cât privește consumul de lemn anual, aceleași documente care circulă în interiorul ministerului creionează o diferență mare între lemnul recoltat și declarat oficial și nevoia de lemn. Cel puțin când vine vorba despre lemnul de foc.

Analizele arată că dacă Sistemul de Trasabilitate SUMAL a înregistrat 5,7 milioane metri cubi volum de lemn de foc transportat în 2018, pentru același an cifrele INS plasează nevoia gospodăriilor la puțin peste 20 de milioane de metri cubi, necesarul de lemn de foc. De altfel și Florin Stoican a realizat un astfel calcul, iar rezultatele lui au fost apropiate celor de la IFN. De menționat că în cifra de 20 de milioane nu se regăsește volumul “înghițit” de industria de procesare.

Aceleași voci critice au invocat faptul că cele 38 de milioane dacă ar exista în realitate nu puteau fi transportate, dar mai ales nu putea fi nici exploatate pentru că nu ar exista capacitatea necesară.

Și aici datele pe care ministerul mediului le deține arată că, pentru perioada 2020-2021, posibilitatea anuală de exploatare a firmelor care au primit atestate și funcționează legal este de aproape 41 de milioane de metri cubi. Adică de două ori mai mult decât volumul publicat de Institutul Național de Statistică ca fiind exploatat legal.

Cu alte cuvinte posibilitate de exploatare exista.

Contactat telefonic, Ciprian Musca, președintele ASFOR, a confirmat acest volum dar a adăugat că “asta nu înseamnă neapărat că toate aceste companii lucrează la capacitate maximă. Este vorba de aproape 4700 de companii, multe dintre ele sunt firme mici, cu un TAF”, a explicat președintele ASFOR.

Alba neagra cu tăierile ilegale și volumul dispărut din IFN

Dezbaterile lacunare și pline de interpretări privind o legătură între volumul dispărut din IFN și tăierile ilegale au dus și ele la decredibilizarea, voit sau nu, a cifrelor oferite de Inventar. Deși mulți dintre cei care critică cifra de 38 de milioane de metri cubi arată cu degetul înspre ONG-uri, presă și societatea civilă, situația nu este mai clară nici în tabăra sectorului, acolo unde reprezentanții industriei au pendulat între a cataloga lemn dispărut ca fiind tăieri ilegale sau nu. Este și exemplul președintelui actual al Asociației Prolemn, vicepreședinte al Nostra Silva și cea mai puternică voce din sector, Cătălin Tobescu.

În 2015, atunci când au fost publicate primele rezultate ale Ciclului IFN I și s-a discutat despre cifra de 8 milioane metri cubi tăieri ilegale, aflat în platoul TVR, Cătălin Tobescu a susținut că datele IFN sunt extrem de precise, calculele se bazează pe niște algoritmi la fel de preciși, iar cele 8 milioane reprezintă un volum cât se poate de real.

E prima dată când avem o cifră despre tăierile ilegale, pentru că se taie, se taie, dar nu știam cât. Inventarul forestier ne dă o cifră, este undeva către maxim 8 milioane de metri cubi. E foarte mult, dar în același timp e foarte puțin comaparat cu creșterea pădurii. Avem o probemă cu tăierile. Exploatat legal avem 18 milioane, cu tot cu tăieri 26. Creșterea padurii este de 54 de milioane și recoltăm sub 50% din  creșterea pădurii. Avem o acumulare de masă lemnoasă în pădurile României”, declara Tobescu în decembrie 2015, invitat al emisiunii Jurnal de Agricultură, alături de Silviu Geană, liderul sindicatului silvicultorilor, și Marian Stoicescu, președintele Federației pentru Apărarea Pădurilor.

Șase ani mai târziu, în aprilie 2021, asociația PROLEMN, condusă de același Cătălin Tobescu prezintă datele IFN și volumul de lemn dispărut (38 de milioane de metri cubi) într-o cu totul altă lumină.

Evaluarea tăierilor ilegale este eronată, lipsită de fundamentare științifică. În continuare nu avem o măsură exactă și fundamentată științific a magnitudinii fenomenului tăierilor ilegale și a impactului acestora asupra României în ansamblul ei”, se arată în comunicatul de presă al asociației.

Surse din Ministerul mediului susțin că analizele primite de autoritatea centrală și realizate de experți externi sugerează că dezbaterea pe problema tăierilor ilegale, datele IFN și volumele raportate oficial a ajuns să se poarte la nivel de semantică .

Există acum o dezbatere referitoare la ce include sintagma – lemn ilegal. Lemnul ilegal este același lucru cu lemnul nefiscalizat? Este lemnul ilegal doar cel care este tăiat fără marcă sau prin alte artificii, sau poate definiția să fie extinsă? Din păcate cifra de 38 de milioane nu a fost nici acum explicată, politicul și anumite voci s-au folosit ca să capitalizeze, ministerul nu a tras nicio concluzie, iar datele acelea nu sunt nici acum pe deplin interpretate de niște specialiști. Ministerului i–a fost frică de acele date și ca dovadă le-a ascuns. Așadar acum se discută nu atât despre lemn tăiat ilegal, dar și despre lemnul nefiscalizat, mult provenind din diferențele dintre estimările pe picior și lemnul măsurat”, au explicat surse din Ministerul Mediului.

La capitolul tăieri ilegale, analizele întocmite de experți externi, livrate Ministerului Mediului, sugerează că diferența dintre volumul publicat de  Institutul Național Statistică și IFN Ciclul II nu este de 20 milioane „ci este cuprinsă între 10 și 15 milioane. În acest interval se regăsește cel mai probabil cifra reală a tăierilor ilegale, dar și a lemnului nefiscalizat (…) O estimare a consumului intern de lemn de foc poate ajuta la identificarea vectorilor tăierilor ilegale și re-calibrarea politicilor”, se mai arată în expertiză.

Deși extrem de criticat pe partea de volum disprut IFN-ul este folosit însă de mulți actori din sector pentru a promova o așa zisă imagine bună a pădurilor, o gestionare durabilă a aurului verde, toate culminând cu sugestia că de fapt pădurile din România sunt sub exploatate și că ar fi loc de o creștere a posibilității anuale.

Acest trend al dezbaterii a fost previzionat încă din 2016 de fostul șef al Gărzii Forestiere Suceava, Costel Girigan. Într-un articol publicat în Piața Financiară în primăvara lui 2016, și focusat pe datele IFN publicate cu câteva luni înainte, acesta sugera în articol o legătură între anumite centre de reflecție (Austroprojekt) și interpretarea în sens pozitiv a creșterii fără precedent a pădurii (IFN).

Interesul, spune Girigan în articol, are legătură cu interesul acestor centre de reflecție de forțare a modificării în plus a posibilității anuale și de promovare a unei dezbateri care să influențeze actorii de nivel legislativ. Un deziderat mai vechi al unor mari procesatori, degrabă iubitori de păduri și drujbă în țara noastră.

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

 

După șapte ani specialiștii silvici români, ce-i drept pe bani mulți, au reușit să convingă pe toată <<lumea>> că pădurile României sunt într-o stare extraordinară, au fost foarte bine gospodărite, dublându-li-se creșterea, și prin buna gospodărire s-au acumulat peste două miliarde de mc, din această cantitate putându-se recolta legal de la 32 de milioane mc la 54 de milioane mc. 

Urmează o etapă <<foarte grea>> de a face reclamă în mediul de afaceri forestiere, pentru ca marii investitori din Europa să se pregătească cu investiții masive în sectorul forestier, dar cred că nu este de ajuns, poate curtăm și și grupul Samling din Malaezia, care prin anii 1992-1993 era interesat de pădurile României. (…) oare în colecitvul de specialiști care lucrează Inventarul Forestier Național nu sunt dintre cei care au lucrat pentru Austroprojek, dar atunci nu au reușit?„, a scris Girigan în februarie 2016.

 

 

 

 

 

Intrebarea zilei: până la urmă câți urși bruni are România?

 

Cu cat sap mai mult in povestea ursului brun cu atat imi dau seama de amatorismul si ticalosia cu care a fost gestionat politic acest subiect de-a lungul timpului. Cum a fost intretinuta o stare de conflict permanent intre om si fiara, un conflict din care care au monetizat binisor (pecuniar sau in capital de imagine) baietii destepti.

Stiti cate milioane de euro a cheltuit Romania in ultimii 10 ani pentru monitorizarea speciilor de interes comunitar, printre care se afla si ursul brun?

Peste 24 de milioane de euro, cei mai multi bani venind de la Bruxelles.

Prima raportare catre UE arata ca in Romania traiau 5960 de exemplare de urs (4590 in zona alpina, restul de 1370 in cea continentala). Raportarile pentru Ursus Arctos le gasiti aici: https://cdr.eionet.europa.eu/Converters/run_conversion?file=ro/eu/art17/envxhrpcw/RO_species_reports-20190805-153845.xml&conv=593&source=remote#1354.

Valoarea totala a proiectului a fost de 11,6 milioane de euro.Informatii despre parteneri si ce s-a facut cu banii gasiti aici: https://www.ibiol.ro/posmediu/pdf/Anunt%20de%20presa%20la%20inchiderea%20proiectului%20POS%20Mediu%20IBB.pdf

În 2019, statul român a mai accesat o nouă tranșă de bani, aproximativ 13 milioane de euro pentru completarea monitorizării. În martie 2019, ministerul a si anunțat, printr-un comunicat de presă, că proiectul va dura trei ani și are 11 parteneri. Click aici pentru info:

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Comunicat_de_Presa_lansare_proiect_120009.pdf

Deci, mai este un an si se finalizeaza si acest proiect si ar trebui sa avem niste rezultate facute de niste specialisti.

In timp ce milioanele de euro curg, se fac raportari si completari la monitorizari, ce se intampla in Ministerul Mediului cu evaluarile la Ursus Artcos?

Pai, e simplu: in Minister circula alte cifre decat cele din raportari. Iar cifrele spun ca in primavara lui 2020 in Romania erau 15.374 de exemplare, de trei ori mai multe decat am transmis la Bruxelles. Evaluarile au fost facute de APM-urile din tara impreuna cu gestionarii fondurilor cinegetice. Mai pe romaneste, impreuna cu vanatorii.

Dă clic pentru a accesa doc-1.pdf

Si o sa va intrebati pe buna dreptate: Dar ministrul, ministrul mediului ce declara public daca cifrele din interior arata o alta realitate decat cea raportata la Bruxelles?

Pai, si aici e simplu: Ministrul ofera publicului alte cifre, total diferite de cele raportate la Comisia Europeana si de cele ale vanatorilor.

“Avem sigur peste 7000 de exemplare in Romania. Ultima estimare a populației s-a făcut in 2015 sau 2016. De atunci nu s-a facut, ce am găsit eu la minister a fost inactiune timp de cinci ani”, a declarat, pe 5 mai 2021, ministrul mediului in platoul Digi24.

O lună mai tarziu, pe 6 iunie, Tanczos Barna a susținut, la Prima TV, ca populatia de urs a crescut cu aproape 50% mai mult decat cea estimata in 2016, adică la 9000 de exemplare: “Dupa parerea oamenilor de stiinta populația creste cam cu 10% anual daca nu exista interventie, noi dupa cinci ani de zile suntem la 40% -50% peste numarul de atunci”.

Tanczos Barna a precizat că toate aceste date sunt neoficiale:

”Nici nu avem cum sa vorbim despre date oficiale pentru că, in Romania, nu s-a realizat o evaluare stiintifica a populației de urs de mai bine de cinci ani. Tocmai pentru ca nu avem aceste date, m-am consultat cu mai mulți specialisti, reprezentanti ai mediului academic si ONG. Cifrele pe care le-am furnizat public reprezinta practic estimarea facuta de aceste persoane, inse ele sunt neoficiale, informale”.

Incredibil, nu?

Si acum apar multe alte intrebari:

* Pentru ce au fost cheltuite cele 24 de milioane de euro daca cifrele raportate nu sunt luate in considerare si transmise oficial?

* De Ministerul Mediului a initiat o procedura de achizitie publica pentru o noua evaluare a populatiei de urs, desi conform datelor oficiale ministerul & partenerii nu au finalizat proiectul de completare a monitorizarii pentru care au incasat in 2019 aproximativ 13 milioane de euro?

* Conform raportarilor, cum se justifica faptul ca majoritatea populatiei se afla in afara retelei Natura 2000, astfel ca mare parte din habitatele caracteristice specie nu beneficiaza de masuri de conservare?

* Cum se justifica cresterea populatiei din moment ce habitatul caracteristic se sustine ca nu poate asigura resursele de hrana necesare populatiei existente?

* Ce masuri au fost luate pana in prezent pentru prevenirea atacurilor asupra localitatilor/comunitatilor si care sunt rezultatele?

Numai prin transparenta si cu toate cifrele in fata putem vedea tabloul general, prieteni! Nu?

Deci, pana la urma cati ursi sunt in Romania? Pentru ca eu sincer nu am inteles de la autoritatile care public doresc un management judicios al speciei Ursus Arctos.

 

Cine sunt oamenii care critică SUMAL?

Memoria scurta determina uitare. Uitarea permite acordarea increderii fara prea mult efort. Increderea fara fundament permite vulnerabilitati. Iar vulnerabilitatile nerezolvate creeaza brese si slabiciuni.

Trei reprezentanti ai unor mari organizatii din industria lemnului au solicitat ministrului de resort, Tanczos Barna, o noua prorogare pentru SUMAL, pentru ca, spun ei, “forma actuala ar crea blocaje si probleme pe piata lemnului”.

Acestia acuza autoritatile de stat ca aplicatia nu functioneaza la parametri si ca face mai mult rau decat bine sectorului. Si culmea e ca pe forma cei trei au dreptate. “Statul” a dezamagit atat societatea civila, cat si actorii din industrie.

Pe fond insa lucrurile sunt mai nuantate, iar cheia in care pot fi interpretate aceste declaratii poate arata o alta perspectiva a realitatii si situatiei in care se afla acest „blestemat” de SUMAL.

Toti cei trei semnatari ai comunicatului de presa, care infiereaza sistemul de trasabilitate, au avut in trecut responsabilitati de stat in implementarea sistemului. Si atunci apar cel putin doua intrebari: „Cum este posibil ca un oficial aflat in zona privata, care a fost activ in structurile de stat, sa critice munca pe care nici el nu a dus-o la indeplinire?” si „Cum poate fi infierat un sistem de trasabilitate de aceiasi oameni care in trecut ii promovau importanta si meritele?”

Ei, aici apare principiul memoriei scurta, bata-l-ar Irod sa-l bata.

Cine sunt cei trei oficiali care apar in comunicatul de presa privind SUMAL?

Unul este Ciprian Musca, actual presedinte al ASFOR. Musca este un fost consilier personal al celui mai dezastruos ministru pe care ministerul Apelor si Padurii l-a avut vreodata, social democratul Ioan Denes. Fost electrician cu istorie in Caile Ferate Romane, Denes a pus talpa cat a putut dezvoltarii acestui sistem si a fost si oficialul care a ascuns volumul de lemn exploatat si descoperit de IFN, o medie anuala de 38 de milioane de metri cubi.

Al doilea este Catalin Tobescu, actual presedinte al Asociatiei Industriei Lemnului, Prolemn. Tobescu a fost si el consilier personal al lui Denes in aceeasi perioada cu Musca, iar pentru un segment de timp a tinut inclusiv legatura cu STS privind evolutia dezvoltarii SUMAL. Acesta avut inclusiv atributii in implemenarea sistemului SUMAL, la sfarsitul anilor 2000, cand era angajat al Ministerului Agriculturii (pe vremea lui Dacian Ciolos ministru). Tobescu este si vicepresedinte al Federatiei Nostra Silva, coleg cu al treilea oficial din lista „criticilor”.

Istvan Toke, actual vicepresedinte Nostra Silva. Toke a fost secretar de stat in Ministerul Agriculturii cu atributii pe dezvoltarea sistemului de trasabilitate inca din anul 2008, alaturi de colegul de la Nostra Silva, Catalin Tobescu. La nivelul anilor 2008, fostul secretar de stat, Toke, sustinea, intr-o prezentare power point in fata oficialilor romani, europeni si americani, ca “lemnul care nu se afla in SUMAL este prin definitie nelegal” si ca “SUMAL este un sistem de remarcat la nivel international”.

Dă clic pentru a accesa SUMAL_2008.pdf

Ce frumos! Sa-ti prinzi degetele-n banzic si alta nu, doar sa curga niscaiva lacrimi.

Eu de fapt voiam doar sa spun ca este intotdeauna bine cand citim un comunicat de presa, o stire, un interviu, sau cand mancam o bomboana si ne uitam la un tablou sa nu confundam vanatul cu vanatorul, sau vulpea cu ogarul.

Asadar, ochii la joc, fiti profesionisti, ce dracu’!

 

Directorul DS Mures, Ilie Covrig, a detonat bomba in Ministerul Padurilor

 

Faptul că banii proveniți din lemnul tăiat ilegal finanțează campaniile politice nu este o noutate. Au spus-o public în trecut miniștrii precum Lucia Varga și Doina Pană.

Noutatea, dacă-mi permiteți, este că mecanismul este uns și acum, iar metodele de furt sunt din ce în ce mai inventive și greu de detectat, profitând și de slăbiciunea și coruptibilitatea unor angajați din sistemul de control și din cel de administrare a pădurilor.

Materialul lui Alex de la Recorder vine într-un moment destul de delicat pentru cei care șurubăresc mișelește la afacerile cu păduri și într-un moment bun pentru a arăta discursul diluat al unor politicieni care susțin că se zbat pentru a scoate hoții din păduri, iar din birou ordinele sunt altele. Materialul prezintă o piesă mică dintr-un mecanism mult mai mare, în vreme ce Codul Silvic este iarăși modificat.

Situația fostului secretar de stat, actual director al Direcției Silvice Mureș, este grăitoare. Oficialul a fost hăituit și pe vremea social democraților, când electricianul CFR-ist Deneș conducea ”bărbătește” ministerul prin delegări, este vânat și acum, când ministerul este condus de un tânăr liberal care luptă împotriva procedurii de infringement cu specialiști în ecarisaj.

Așa cum am mai spus-o, RNP Romsilva trebuie reformată dar într-un mod transparent și de o echipă de evaluatori independenți. Dacă fostul secretar de stat Covrig a fost un manager catastrofal, asta trebuie dovedit prin evaluări și auditori fără sforari în spate.

Soarta pădurilor (care au valoare nu doar economică, dar și socială și mai ales de mediu) nu poate fi lăsată în mână cozilor de topor.

Chiar și dacă aceste cozi de topor s-au înfipt în Palatul Guvernului, sau în Ministerul Mediului.

Cred cu tărie că fostul secretar de stat Covrig a ratat o șansă. Șansa de a se detona într-un interviu despre acest concubinaj toxic- politică și păduri. Numai și pentru simpul fapt că istoria i-a arătat că indiferent de cei de la putere, derapajele sunt aceleași, ar fi putut aplica zicala – ”Dacă nu mă respectă, măcar să le fie frică de mine!”. Istoria însă mă va contrazice, sau îmi va da dreptate. Vom vedea.

Cert este că politica e cancerul pădurilor, așa cum ipidele sunt sfârștiul pentru rășinoase.

Exemplul clar – SUMAL – despre sistemul SUMAL se discuta încă din 2007, când era parte a unui sistem informational integrat pentru sectorul forestier. Nici acum, la 13 ani distanță, sistemul integrat nu este funcțional. Nu pentru că nu există bani, ci pentru că nu există voință politică și pentru că telefoanele sună în draci din teritoriu spre centru. Sună politic!

Pădurile nu vor fi salvate de politic niciodată, și asta e clar pentru toată lumea. Pădurea va fi salvată de specialiști de bună credință. De silvicultori, de finanțiști, de investigatori, de organe de control, de jurnaliști. Nu neapărat de patrioți, cum uleios aruncă vorbe unii prin piață că sună bine la popor.

Soluții sunt! Trebuie doar aplicate!

Ca să-ți faci meseria nu trebuie să fii patriot. Trebuie să fii conștient de responsabilitatea pe care o ai și să nu fii corupt.

Și asta ar trebui să fie de ajuns

 

Ministrul Costel Alexe face wrestling cu limba engleza

Stati pe locurile voastre ca procedura de infringement de la mediu, pe taieri ilegale si Situri Natura 2000, e pe maini bune.
Abia acum am vazut pozitia Romaniei din decembrie 2019, de la Conferinta UN privind Schimbarile Climatice.
Cine intelege ce a spus ministrul Alexe in discursul de la Madrid, unde s-au discutat chestiuni arzatoare privind mediul la nivel global, are un Cico de la mine.
E drept ca in CV-ul publicat pe site-ul Camerei Deputatilor ministrul Alexe sta foarte bine cu limbile straine. Ministrul este experimentat. Mai greu este cu practica.
No photo description available.
Reactia membrilor delegatiei Romaniei de la finalul discursului face toti
banii.
Nu am sa inteleg niciodata cabotinismul politicienilor din Romania, care nu vor sa apeleze la serviciile translatorilor specializati.
Prefera sa se faca de ras cu o foaie in fata, unde este scris fonetic, decat sa vorbeasca in limba nativa. Iar ceea ce spun nu are nicio legatura cu nationalismul sau populismul. Dar, cu buna masura.

Costel Alexe promoveaza SUMAL cu imagini folosite pentru „fake news”

Ministrul Apelor si Padurilor, Costel Alexe, acuza campania de fake news din online privind “defrisarile si sfarseste si el prin a alimenta acest fenomen.
Acum cateva zile ministrul sustinea intr-o conferinta de presa ca videoclipuri cu continut fals si alarmist sunt postate pe retelele de socializare si inflameaza societatea civila. Alexe critica pe buna dreptate imaginile share-uite cu camioanele si vagoanele de tren pline cu lemn provenit din asa-zise ”defrisari” ilegale. Faptul ca realitatea este mistificata in social media este un lucru adevarat.
Asa cum este adevarat faptul ca si ministrul Costel Alexe foloseste si el imagini fake pentru a-si promova mesajele in social media.
Ieri, Costel Alexe a postat pe contul de facebook un video, scurt rezumat al audierii in Parlament. Link aici: https://www.facebook.com/Costel.Alexe/videos/700736350714688/
Video postat face o prezentare a SUMAL si a modului in care fenomenul taierilor ilegale va fi diminuat prin aplicatia care urmeaza sa fie inaugurata.
Cand a amintit de taierile ilegale, ministrul a inclus in montaj, alaturi de imagini de drona din Maramures si filmari din Rarau, un fragment dintr-un video cu o caravana de camioane incarcate cu busteni.
Imaginile folosite pentru a ilustra taierile ilegale nu sunt din Romania, ci din Elvetia, iar lemnul transportat nu era taiat ilegal, ci provenea dintr-o padure afectata de calamitati naturale, in apropiere de orasul Bern.
Video si mai multe fotografii pot fi gasite pe site-ul oficial al firmei, link aici: [http://www.tscherntschitsch.at/ausfahrt2013.html](http://www.tscherntschitsch.at/ausfahrt2013.html).
Conform informatiilor de pe siteul companiei de transport, bustenii au fost incarcati in octombrie 2013 din Seeberg, Elvetia, si transportati in Göriach, Austria.

Un episod din povestea sulfuroasa a demiterii directorului Romsilva, Ciprian Pahontu

Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA aproape ca a intrat in faliment in mandatul directorului Gheorghe Mihailescu. Nu o spun eu, o spun analizele financiare.

Acum, la ceas de seara, cand se ascut iarasi cutitele lungi in Ministerul Apelor si Padurilor si in Consiliul de Administratie al RNP, cele mai importante si arzatoare intrebari sunt:
Cum a fost posibil ca un silvicultor care nu indeplinea criteriile legale sa fie „uns” conducatorul unei regii de importanta nationala si strategica?
Cum a reusit ministrul Ioan Denes sa demita nelegal fostul CA si pe fostul director Ciprian Pahontu?

Aud ca maine CA-ul va cere capul lui „Motoc”! Intrebarea nu este daca va fi inlaturat Mihailescu, ci daca urmatorul director general va fi capabil sa restabileasca echilibrul unei institutii puternic scuturate de birocratie, uneltiri si scheme financiare – care vor fi dovedite de autoritatile de control ale statului (daca mai exista in tara asta) – menite sa favorizeze anumiti agenti comerciali de pe piata.

Pana se hotarasc institutiile statului sa faca un control, public aici cele 25 de pagini ale unei analize semnate de Ciprian Pahontu menita sa conteste acuzatiile ministrului Denes care voia demiterea lui in 2018. Denes nu a reusit demiterea printr-un raport, dar prin inlocuirea abuziva a Consiliului de Administratie care l-a numit pe Mihailescu.

Sulfuroase povesti in RNP Romsilva!

Dă clic pentru a accesa raport_Redacted.pdf

Cine vrea „moartea” SUMAL-ului?

“Ministerul Apelor și Pădurilor vrea să îngroape Inspectorul Pădurii și sistemul SUMAL Wood Tracking”, au declarat surse oficiale.

O adresa oficială a STS arata eforturile depuse de serviciul special pentru implementarea sistemului, în timp ce ministerul se dovedește incapabil să administreze acest proiect, sugerând că vrea chiar boicotarea lui.

Adresa dovedește ca în timp ce ministrul Deneș dădea asigurări că sistemul este dezvoltat, licențele Oracle (necesare funcționarii sistemului) erau expirate, iar ministrul trimitea la ședințele cu STS niște habarniști.

Dă clic pentru a accesa adresa.pdf

Altfel nu se explică de ce STS a cerut ministrului Deneș delegarea unui specialist care să înțeleagă funcționarea si structura sistemului, în lipsa acestuia dezvoltarea nefiind posibilă și nici eficientă.

“Situatia în care ne aflam acum e simplu de descris- așteptăm de pe o zi pe alta ca sistemul să crape, iar ministerul, sub presiunea unor personaje puternice din industriei lemnului, dovedeste ca nu are de gand sa dezvolte sistemul, in ciuda declaratiilor publice. Si daca se vor face niste dezvoltari, acestea nu vor sprijini controlul masei lemnoase in parametrii ceruti, dar mai degraba vor ajuta agentii economici. Termenele cu STS au fost depasite, iar inaugurarea sistemului a fost din nou prorogata”, au explicat surse din minister, care au adaugat ca in prezent la sedintele STS se pare ca participa unul dintre consilierii ministrului Denes si nu un specialist, asa cum a solicitat STS.

Romania merita mai mult, intr-adevar! Romania merita niste profesionisti si oameni onesti “la butoane”!

Stat capturat!

 

Ministrul Denes a demis CA-ul Romsilva fara aviz de la Departamentul Juridic

Ministrul Apelor si Padurilor, Ioan Denes, a demis Consiliul de Administratie al RNP Romsilva in 2018 cu toate ca departamentul juridic al MAP a dat aviz negativ. Ulterior noua echipa a CA-ului aleasa pe spranceana l-a inlaturat pe directorul general Ciprian Pahontu de la conducerea Romsilva.

Dovada nelegalitatii sta in adresa cu aviz negativ a compartimentului juridic din Ministerul Apelor si Padurilor si intr-o adresa a secretarului de stat de atunci, Ilie Covrig. Documente pe care le public aici in exclusivitate.

Dupa doar cateva zile de la avizul negativ directorul directiei juridice a fost inlocuit si dupa putin timp a fost inlaturat si secretarul de stat Covrig, care a refuzat sa semneze actele impinse spre avizare de ministrul Denes.

Dă clic pentru a accesa adresa-1.pdf

Legal, nicio noua echipa de la juridic nu mai putea da aviz pozitiv demiterii CA-ului, asa ca ordinul de ministru a avut la baza avizul compartimentului comunicare si resurse umane din MAP.

Motivul acestor miscari a fost inlaturarea CA-ului RNP, dar si a directorului Pahontu, care a fost inlocuit de directorul DS Valcea, Gh Mihailescu, desi acesta nu indeplinea criteriile legale pentru a ocupa functia de director general.

 

Surse din RNP Romsilva si MAP sustin ca Mihailescu si-ar fi depus dosarul la minister pentru a obtine gradatia II pentru inginer inspector general silvic si pentru a intra in legalitate (nu mai amintesc faptul ca numirea lui a doua oara pentru un mandat de 6 luni este considerata de multi oficiali din ministerul padurilor ca fiind nelegala)!

 

Aceleasi surse au sustinut ca oficiali din RNP i-au cerut lui Pahontu sa-si retraga plangerea facuta in instanta pentru modul nelegal in care a fost demis, altminteri …. Contactat telefonic, fostul director Pahontu a refuzat sa faca vreun comentariu referitor la demiterea sa si a CA-ului!

 

O poveste incalcita despre cat de sulfuroasa este aceasta guvernare si ce catastrofale sunt deciziile si numirile politice in institutiile publice.

Intrebarea care se ridica este: Exista cineva in minister si RNP Romsilva suficient de curajos ca sa faca un denunt pentru ca aceste fapte sa fie investigate de autoritati?