25 iunie 2023, ora 08.20, un camion cu tocătură certificabilă este înregistrat în SUMAL de un SRL care are depozit în apropiere de Sebeș. În sistemul de trasabilitate sunt înregistrate imagini cu camionul la exterior, doar că în locul fotografiilor în care ar trebui să se vadă lemnul, apare o imagine neclară din care nu se evidențiază nimic.
Două zile mai târziu, pe 27 iunie 2023, același număr de înmatriculare înregistrează două noi transporturi de lemn. Datele sunt identice. Fotografiile care ar trebui să arate încărcătura sunt la fel, nicio claritate, nu se distinge niciun lemn.
Scenariul se repetă pentru cel puțin 12 transporturi pentru care volumul înregistrat în SUMAL este identic la a doua zecimală – 29.88 metri cubi. Cât privește fotografiile cu marfă, la o analiză rapidă aceeași fotografie a fost utilizată de cel puțin 8 ori pentru transporuri diferite.
Compania întră în vizorul inspectorilor de la Garda Forestieră Cluj, care amendează firma și informează Ministerul Public cu privire la suspiciuni legate de fotografiile încărcate în SUMAL. După câteva luni de anchetă procurorii decid că nu este nicio infracțiune și nici fals informatic. Așa că la finalul lunii martie agentul economic primește o amendă, iar Garda Forestieră îi confiscă 448 de metri cubi de lemn, echivalentul masei lemnoase transportate cu fotografii neconforme pentru 15 transporturi. Valoarea lemnului confiscat – 63.000 de RON.
În august 2023, ministrul mediului, Mircea Fechet, a anunțat pedepse mai aspre pentru cei care se folosesc de „metode neortodoxe” pentru a afectua transporturi cu lemn.
„Trebuie să reglementăm foarte clar falsul în declarații, pentru că astăzi există foarte multe metode neortodoxe prin care folosind aplicația SUMAL, că discutăm de poze la poze sau foto falsificate introduse în SUMAL, există un anumit grad de inventivitate și vom spune prin noul cod silvic ca introducea acestor date falsificate va fi asimilată infracțiunii de fals informatic”, a declarat în conferința de presă din august Mircea Fechet.
După o perioadă mai lungă de dezbateri, Codul Silvic a ajuns în Parlament. Doar că articolul care incrimina falsul informatic în contextul infracțiunilor silvice a fost eliminat din draftul de lege. Ministerul Justiției a solicitat eliminarea acestuia motivând că „faptele la care se face referire realizaează conținutul constiutiv al infracțiunii de fals informatic prevăzută la articolul 325 Cod Penal, motiv pentru care nu poate fi acceptată o nouă incriminare, care nu face decât să creeze un paralelism inutil”.
Problema falsului informatic în contexul datelor introduse în SUMAL a revenit pe agenda industriei de procesare a lemnului zilele acestea, dar a fost și subiect de dezbatere între cei care anchetează și investighează faptele ilegale în domeniul silvic.
În timp ce agenții economici acuză birocrația și sancțiunile excesive, polițiștii care se ocupă de delictele silvice, dar și inspectorii din Gărzile Forestiere din țară se plâng că în ciuda tuturor dovezilor aduse în cazuri clare, care arată un modu operandi de introducere de date false în SUMAL, parchetele nu iau în calcul prevederile Codului Penal. La interogatorii majoritatea agenților economici dau vina pe șoferii care fie nu știu să facă fotografii, fie, susțin ei, le fac în grabă.
Reacția unui anchetator, în fața acestor explicații, a fost pe măsură.
„Dar, îi duce capul să facă fotografii la fotografii și mai recent să facă fotografii la pagini A4 ca să nu se mai observe blițul de la camera foto!”, au explicat sursele.
Indiferent de cum e privită această problemă, fenomenul utilizării de fotografii clone/false a devenit o problemă națională. Iar cazurile anchetate care au ajuns în instanță arată că fotografiile clonă sunt utilizate pentru a face transporturi multiple și pentru a ascunde adevărata proveniență a lemnului. Care de cele mai multe ori este nelegală.
Un exemplu recent este cazul investigat de procurorii din Buzău, de la Gura Teghii, unde un agent economic a folosit aproape toate tehnicile pentru a fura lemn, inclusiv fotografiile clonă.
Loading...
Reload document 
Open in new tab
Ca să păcălească sistemul de trasabilitate al lemnului, după ce încărcau camionul cu lemn ilegal, procurorii susțin că angajații făceau fotografii la bușteni cu un alt telefon decât cel pe care era instalat aplicația SUMAL. După aceea se urcau în mașini și călătoreau într-o zonă unde aveau legal înregistrată o partidă. Acolo generau fraudulos avize de însoțire și fotografiau display-ului telefonului mobil.
Practic sistemul informatic SUMAL 2.0 localiza prin intermediul GPS-ului terminalul mobil de pe care se genera avizul de însoțire a materialului lemnos în rampa adiacentă și nu în zona de unde se încărcau arborii tăiați ilegal. Procurorii au descoperit cel puțin 10 astfel de transporturi pentru care s-au încărcat în SUMAL fotografii neconforme.
Află din investigația de mai jos ce tehnici sunt folosite pentru furtul de lemn
Garda Forestieră Națională a descoperit că utilizarea clonelor a devenit un fenomen la nivel național și greu de combătut, mai ales în lipsa unui sistem automat care să detecteze fotografiile false/neconforme. Zilnic în SUMAL sunt înregistrate mii de avize pentru transportul lemnului, așadar procesarea și identificarea clonelor este aproape imposibilă numai prin analiza angajaților. Mai ales că metodele de clonare au evoluat.
Trebuia luat în calcul și faptul că echipele de inspectori de la Garda Forestieră sunt depășiți numeric și deja copleșiți de responsabilitățile pe care le au, idenificarea clonelor fiind un task în plus.
Cât priveșe Garda Forestieră Națională, de la un vârf de lance, așa cum a fost anunțată la înființare, instituția pare a fi trasă pe linie moartă. Angajările promise nu au fost făcute, instituția nu are strategie coerentă și pare că nici nici nu este susținută de autoritatea centrală.
Ministerul Mediului urmează să anunțe în viitorul apropiat soluția tehnică pe care a găsit-o pentru combaterea acestui fenomen și identificarea fotografiilor neconforme pentru transporturile din SUMAL.
Rămâne de văzut dacă soluțiile tehnice sunt suficiente.
Citește pe același subiect
Clonele de la Neamț și administratorii care jură că n-au greșit