La începutul lunii februarie industria lemnului a organizat proteste în mai multe orașe din țară. Oamenii de afaceri și angajații lor au acuzat autoritatea centrală de birocrație, de lipsă de viziune, că prețurile sunt foarte mari și că industria suferă și este necompetitivă.
În acest context reprezentanții industriei lemnului au acuzat că milioane de metri cubi au dispărut din piață din cauza blocajelor privind evaluările de mediu și că industria, în loc să proceseze materie primă din România, importă la prețuri mari. Aceeași reprezentanți au venit și cu un exemplu – în 2023 din pădurile țării au fost recoltați cu 2 milioane de metri cubi mai puțin decât în 2022.
Cifrele oficiale vin să contrazică, cel puțin parțial, imaginea creionată de proteste.
O analiză care se bazează pe volumele de lemn pentru perioada 2021-2023 arată că importurile de lemn în loc să crească, în realitate au scăzut. Deci România nu a fost dependentă de lemnul din străinătate, sau cel puțin interesul pentru lemnul de peste graniță a avut un trend descendent.
Cât privește diferența de lemn recoltat/transportat din pădurile din România, volumul este aproape jumătate decât valorile anunțate reprezentanții industriei că nu ar fi fost exploatat.
8 februarie 2024, în fața Prefecturii din Bistrița Năsăud zeci de angajați ai unor firme de procesare a lemnului s-au adunat pentru a protesta. Prin fața lor trec mai multe camioane cu mesajele „Lemn din Finlanda? Oare de ce?” . „Lemn din România, nu dinafară„.
Pe trotuar oamenii discută și scandează, în timp ce alții dau interviuri la presă. „Comenzi sunt, dar prețurile sunt foarte mari”, explică unul dintre protestatari, în timp ce un alt bărbat adaugă: „Din cauza legilor lor, luăm lemne din altă parte și vin alții și ne taie pădurile noastre?!”
Așadar, concluzia este că România este un mare importator de lemn, fie din cauza blocajelor birocratice, fie pentru că prețurile de adjudecare sunt foarte mari. Mesajul este clar – firmele pierd.
Imaginea creionată în stradă diferă însă de cea produsă de cifrele din documentele oficiale. Importul de lemn arată că în ultimii trei ani trendul a fost în realitate de scădere a volumelor, nu de creștere.
Mai exact în 2023 a fost importați din spațiul comunitar 800 de mii de metri cubi de lemn, un volum de trei ori mai mic decât cel din 2021 – când au trecut granița 2,3 milioane.
La capitolul lemn importat din spațiul extracomunitar cifrele nu au înregistrat o scădere la fel de dramatică precum cel intracomunitar, volumul situându-se la puțin peste jumătate de milion de metri cubi.

8 februarie 2024, la 140 de km de Bistrița, la Baia Mare alți patroni și angajați din industria de prelucrare a lemnului protestează și ei. Au aceleași doleanțe – blocajele și lemnul care nu a fost exploatat și nu a ajunge pe piață.
„Din cauza acestor metode birocratice la nivel național în cursul anului 2023 exploatarea materialului lemnos din pădure a fost cu un minus de 2 milioane de metri cubi, comparativ cu 2022”, a explicat presei locale reprezentantul companiilor de prelucrare a lemnului, care au protestat în fața palatului administrativ din Baia Mare.
Din nou, ne uităm la cifrele puse la dispoziție de SUMAL 2.0 – volumul de lemn care a fost expediat de la locul recoltării.

Diferența de volum între 2022 și 2023 este de 1.27 milioane, în timp ce industria a anunțat un minus de 2 milioane de metri cubi.
Cât privește datele făcute publice de Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor – diferența de volum a partizilor autorizate și exploatate între anii 2022 și 2023, aceasta este de doar 200 de mii de metri cubi de lemn.
Cifrele publicate de MMAP sugerează că există lemn care a fost autorizat și exploatat, dar care nu a fost transportat și înregistrat în SUMAL. De altfel și ROMSILVA a anunțat anul trecut că a rămas pe stoc cu cantități mari de lemn care nu au fost vândute.
Tabloul general al volumelor oficiale de lemn indică faptul că există într-adevăr o diferență în piață de 2.2 milioane metri cubi de lemn în 2023, dar această volum este suma a doi factori – importul (care a înregistrat o scădere cu 60% în ultimii trei ani) și volumul de lemn exploatat și transportat de la pădure (care a scazut cu 6.7% în ultimii doi ani).
Surse din cadrul ROMSILVA au explicat că există o presiune crescândă pentru modificarea volumelor anuale autorizate și o eventuală scădere a vârstei de exploatabilitate. Aceleași surse au explicat că dinamica în piața lemnului s-a schimbat odată cu aplicarea unui control mai riguros al lemnului – implementarea SUMAL 2.0, program de transport, camere de supraveghere și licitațiile electronice – care s-a suprapus peste epuizarea stocurilor de lemn importat la prețuri mai mici din țările europene afectate de doborâturile de vânt.
În decembrie 2022 industria mobilei a organizat o conferință unde a fost invitat și Tanczos Barna, care la acea vreme ocupa funcția de ministru al mediului. La conferință unii reprezentanți ai industriei de prelucrare au amenințat cu închiderea unităților, au acuzat lipsa lemnului de pe piață și au solicitat exploatarea a 30 de milioane de metri cubi de lemn – cu 11 milioane mai mult decât se exploatează oficial anual.
Ministrul Tanzcos Barna a reacționat atunci și a explicat că piața lemnului are reguli clare de funcționare și de competiție și nu vrea să comenteze capacitățile de procesare instalate în România în ultimii ani. Acesta a sugerat că unii jucători au greșit când și-au bazat investitițiile pe un lobby care s-a dovedit a fi unul fără succes.
„Nu aș vrea să pun întrebări nimănui dacă instalarea acelor capacități a fost în concordanță cu cantitatea de masă lemnoasă exploatabilă în România. Probabil v-ați bazat pe 30 de milioane. Nu dumneavoastră personal, ci alții s-au bazat pe posibilitatea creșterii de la 20 la 30 de milioane de metri cubi, pe posibilitatea obinerii prin lobby a scăderii vârstei de exploatare. Probabil s-au bazat pe o politică similară cu cea din Finlanda, Austria, unde pădurea nu se exploatează de la 100 de ani încolo, ci de la 60 la 70 de ani„, a explicat Tanczos Barna.
Ideea creșterii posibilității anuale de explotare a pădurilor și scăderea vârstei de exploatare a apărut pentru prima dată într-un studiu din 2008 realizat cu bani de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Puteți studia raportul aici
În cele 160 de pagini, raportul Austroprojekt analizează industria de lemn din România – oportunități și deficiențe. Singurele mari companii menționate în raport sunt cele austriece –Holzindustrie Schweighofer, Egger și Kronospan – toate trei fiind descrise în niște tușe groase, extrem de pozitive.
Astfel, se poate observa ca in ciuda aparentelor, cifrele oficiale contrazic afirmatiile protestatarilor si sugereaza ca industria lemnului din Romania este in declin datorita propriilor alegeri si probleme interne, si nu din cauza altor factori externi. Protestele pot avea un impact negativ asupra imaginii tarii, dar este important sa ne concentram pe solutiile interne si imbunatatirea conditiilor din industria lemnului pentru a o face mai competitiva.