Acum două săptămâni, președintele asociației Prolemn, Cătălin Tobescu, a avut o intervenție la Agro TV în care a discutat despre sectorul pădure – industrie de prelucrare a lemnului.
În contextul compensațiilor pentru pădurile incluse in Siturile Natura 2000, pe finalul intervenției tv, președintele Prolemn a susținut că în Parcurile Naționale exploatările de lemn sunt interzise complet, sugerând că asta afectează proprietarii de pădure. De amintit că majoritatea pădurilor incluse în Parcurile Naționale se află în domeniul public și sunt administrate de RNP Romsilva.
„În 2023 este primul an în care nu se acordă compensații nici pentru pădurile incluse în Parcurile Naționale ale României unde este interzisă recoltarea totală de lemn. Practic este mai rău decât în Comunism, cum spun proprietarii de păduri”, a declarat Cătălin Tobescu.
Este o informație falsă, deoarece în toate Parcurile Naționale exploatarea legală de lemn este prezentă, iar singurele zone unde este interzisă exploatarea sunt rezervațiile, pădurile virgine, suprafețele incluse în Patrimoniul UNESCO și cele incluse in T1 altele decât cele enumerate mai sus – motive de siguranță a versanților, protecție a unor bazine samd.
Realitatea din teren arată că de multe ori exploatarea de lemn a afectat inclusiv zonele tampon în cazul pădurilor UNESCO (vezi cazul Domogled și vizitele în teren ale europarlamentarului Thomas Waitz) și inclusiv rezervațiile (vezi cazul Semenic unde s-au realizat exploatări în Bârzăvița și Cheile Carașului).
Cifrele privind zonarea Parcurilor Naționale arată că zonele de protecție strictă și integrală, acolo unde nu ar trebui să fie permise tăieri de lemn, acoperă un procent de 54% din suprafața totală a parcurilor la nivel național. Suprafață care nu include neapărat numai terenuri forestiere, de unde nu pot fi extrași arborii valoroși.
Accesați mai jos un infografic explicativ, în care veți putea analiza modul în care a evoluat zonarea pentru cele 12 Parcuri naționale administrate de Regia Pădurilor ROMSILVA pentru perioada 2013-2023. Cifrele oglindesc patru categorii de zone – protecție strictă, protecție integrală, conservare durabilă, dezvoltare durabilă.
Zonarea acestor arii naturale protejate influențează volumele de lemn care pot fi exploatate de pe suprafața parcurilor, iar cifrele arată că în perioada 2014-2022 cel puțin 1.44 milioane de metri cubi de lemn au fost exploatați/avizați spre exploatare din cele 13 Parcuri Naționale, 12 dintre ele fiind în administrarea Regia Naționale a Pădurilor ROMSILVA.
Asta înseamnă în medie 4.5 mc de lemn la hectar exploatat. Raportat la fondul forestier, Parcurile Naționale reprezintă 4.3% din cele 7 milioane de hectare pădure conform datelor IFN și doar 1.3% din suprafața României. Așadar, în niciun parc național exploatarea nu este interzisă pe întreaga suprafața a ariei naturale protejate.
Datele recente arată că volumele exploatate anual, cel puțin în cazul celor administrate de Regia Pădurilor, sunt în scădere. În 2022 volum declarat oficial exploatat a reprezentat 50% din volumul de lemn tăiat în 2021.
Acum doi am publicat în exclusivitate o analiză a nivelului exploatărilor din aceste arii naturale protejate în care arătam că în perioada 2019-2021 cele mai exploatate Parcuri Naționale au fost Călimani (185 de mii de mc de lemn), Semenic – Cheile Carașului (130 de mii de mc de lemn) și Domogled – Valea Cernei (99 de mii de metri cubi de lemn). Analiza poate fi citită aici. În harta de mai jos puteți accesa datele privind exploatările de lemn pentru fiecare Parc Național – perioada 2013 – 2023.
I-am solicitat președintelui Prolemn, Cătălin Tobescu, să explice pe ce date s-a bazat când a declarat la Agro TV că în Parcurile Naționale este interzisă recoltarea totală de lemn, dar și să nuanțeze afirmația „practic e mai rău decât în Comunism„. Până la publicarea acestui articol nu am primit un răspuns.
Mai multe ONG-uri de mediu au solicitat Ministerului Mediului interzicerea totală a exploatărilor industriale în Parcurile Naționale și alinierea la principiile IUCN.
În primăvara lui 2022, ministrul de la acea vreme, Tanczos Barna, anunța un proiect pilot de creștere a nivelului de nonintervenție până la minim 75% din suprafață în cazul Parcului Național Domogled Valea Cernei.
Rapoartele interne ale Romsilva arată că în cazul Domogled suprafața de protecție strictă și integrașă a crescut de la 48.88% în 2013 la 55.3% în 2023. Adică în 10 ani o evoluție de doar 6.42%.
Cât privește afirmațiile președintelui Prolemn, privind lipsa unei politici coerente a Ministerului Mediului privind compensațiile în contextul Siturilor Natura 2000, Cătălin Tobescu are dreptate. Până în prezent autoritatea centrală de mediu nu a fost capabilă să creioneze o politică coerentă, ba din contră. Bucureștiul s-a scăldat în bâlbe și gafe atât în ceea ce privește trasarea granițelor, protejarea siturilor, cât și la nivel de politică a compensațiilor.
Anul trecut am publicat un documentar mai amplu – Despre statul protector al biodiverstății. O poveste lungă și neromanțată – un material în care am descris cum statul român se laudă că a cheltuit și va cheltui sute de milioane de euro pentru protejarea ariile naturale, dar în teren acțiunile nu fac altceva decât să dinamiteze principiile de conservare – care de cele mai multe ori rămân doar pe hârtie.
Update 1
Într-un răspuns la întrebările trimise, președintele Prolemn, Cătălin Tobescu, a reacționat și a sugerat că mesajul său ar fi fost înțeles greșit. „Declaratia mea este foarte clară (…) Adică nu se acordă compensații nici măcar pentru zona din parcurile naționale inclusă în T1, unde este interzisă recoltarea totală de lemn”.