La sfârșitul lunii mai anul acesta, Asociația Industriei Lemnului – Prolemn a organizat un eveniment intitulal – Lemnul este genial. Printre subiectele abordate s-au numărat ineficiența SUMAL 2.0, situația Regiei Naționale a Pădurilor și prețurile de pornire la licitații, creșterea volumului de lemn recoltat. Concluzia a fost că piața lemnului este distorsionată și că deficitul de resursă stă la baza acestor crize succesive.
Într-o analiză ulterioară, Prolemn a anunțat că alături de membrii Asociației, au participat reprezentanți ai Guvernului României, ai Parlamentului și ai autorităților din domeniu, ai asociațiilor din sector, din mediul academic și de cercetare.
Din înregistrările publicate de Prolemn în spațiul online singurul reprezentant al Parlamentului care a luat cuvântul în cadrul conferinței a fost deputatul PNL, Cristina Trăilă.
„Eu nu o să intru, eu doar pipăi să spunem așa acest domeniu. Sunt avocat de profesie, deci cumva nu sunt specialist în domeniu. Dar mi-aș dori cu adevărat să avem o dezbatere mult mai largă și să ajungem la o concluzie în favoarea industriei și în favoarea statului român, exact cum spuneți, pentru că statul roman este cel care pierde într-un final. Cred că de aici pleacă toată problema atâta timp cât nu sunt discuțiile foarte transparente, deschise”, a susținut de la microfonul prezidiului.
Pe durata evenimentului, în stanga deputatului PNL s-a aflat Vasile Varvaroi, reprezentantul companiei HS Timber Production (fosta Holzindustrie Schweighofer) companie care se numără printre membrii fondatori ai asociației Prolemn, organizatorul conferinței. Același Schweighofer se află însă și pe lista clienților cabinetului de avocatură Cristina Trăilă. Conform declarațiilor de avere din ultimii trei ani parlamentarul a încasat 3.5 milioane de RON din activitatea cabinetului.
Loading...
Reload document 
Open in new tab
Contactat telefonic pentru a comenta situația, deputatul PNL a confirmat existența unui contract de reprezentare juridică cu Schweighofer, dar nu a dorit să comenteze despre ce servicii este vorba.
„Am un contract cu un tarif orar, sunt niște chestiuni care țin de confidențialitate clientului meu. Nu văd unde este problema dumneavoastră. Nici nu știu care era reprezentantul că eu nu îi cunosc pe toți, eu lucrez cu cei de la București. Nu cunosc toți angajații din companii”, a reacționat Cristina Trăila.
Solicitată să explice dacă știa că printre fondatorii Prolemn se numără și Schweighofer și dacă nu vede un posibil conflict prin prezența în cadrul evenimentului, Cristina Trăila a susținut că ea nu știe actele de înființare ale asociației, că nu este avocat de investigații și nu vede nicio problemă sau conflict de interese.
„Am primit o invitație, am dat curs și punct. Sunt dezbateri inutile. Eu nu intru în niciun conflict de interese. Eu tocmai asta încerc să fac, să am o idee asupra întregului sistem astfel încât percepția mea să fie una echilibrată. Am un interes normal și firesc al unui cetățean în această țară care vede că se întâmplă lucruri în neregulă. Știu ce articole scrieți dumneavoastră, personal nu sunt de acord”, a încheiat parlamentarul fără să explice la ce articole face referire.
Contactat telefonic președintele Prolemn, Cătăin Tobescu, a explicat că lista invitaților a fost mai mare și a cuprins deputați „care au avut aplecare pe sector, care au avut interpelări pe sector și care pur și simplu au urmărit evoluțiile din sector”. Cât privește faptul că Schweighofer este clientul cabinetului de avocatură și dacă anterior conferinței deputatul PNL a informat Prolemn cu privire la acest lucru, Cătălin Tobescu a refuzat să răspundă.
„Nu vreau să fac comentarii pe supozițiile tale!”, a reacționat Tobescu după care a închis telefonul.
Parte din subiectele dezbătute la evenimentul „Lemnul este genial” au fost abordate și-n cadrul altor evenimente. Un exemplu a fost conferința organizată de către Asociația Producătorilor de Mobilă. În cadrul discuțiilor din septembrie 2022, fostul ministru al mediului, Tanzcos Barna, a acuzat un lobby din partea industriei pentru creșterea posibilității anuale de exploatare.
Prezent la evenimentul din septembrie CEO Kronospan, Oana Bodea, a declarat că industria are nevoie de sprijin din partea autorităților în ceea ce privește accesul la materia primă pusă pe piață, sugerând că producătorii de plăci sunt dispuși să-și închidă fabricile.
„Măcar să ne spuneți… dacă nu există suficient lemn în România, măcar să știm. Am închis fabricile, adică… asta este. Asta este o altă problemă pentru noi, pentru toți cei care suntem aici și suntem antreprenori. În momentul în care noi ne facem bugete și previziuni și (….) e foarte greu să ne adaptăm și să luam decizii referitoare la ce putem să facem și să fim competitivi”, a susținut Bodea.
În replică ministrul Tanzcos Barna a spus că piața lemnului are reguli clare de funcționare și de competiție și nu vrea să comenteze capacitățile de procesare instalate în România în ultimii ani. Ministrul a sugerat că unii jucători au greșit când și-au bazat investitițiile pe un lobby care s-a dovedit a fi unul fără succes.
„Nu aș vrea să pun întrebări nimănui dacă instalarea acelor capacități a fost în concordanță cu cantitatea de masă lemnoasă exploatabilă în România. Probabil v-ați bazat pe 30 de milioane. Nu dumneavoastră personal, ci alții s-au bazat pe posibilitatea creșterii de la 20 la 30 de milioane de metri cubi, pe posibilitatea obinerii prin lobby a scăderii vârstei de exploatare. Probabil s-au bazat pe o politică similară cu cea din Finlanda, Austria, unde pădurea nu se exploatează de la 100 de ani încolo, ci de la 60 la 70 de ani”, a explicat Tanczos Barna.
3 comentarii la „Despre genialitatea lemnului, comunicare și transparență”