VIDEO – Cum se fură o pădure

O investigație a procurorilor din Buzău explică aproape în detaliu cum funcționează mecanismele infracționale când vine vorba despre furtul de lemn din pădurile României. După doi ani de anchetă, arestări, percheziții și interogatorii, cazul a ajuns în instanță și așteaptă primul termen.  

Dosarul este ilustrativ pentru că angajații firmei de exploatare au „experimentat” aproape toate mijloacele de furt. Mai mult decât atât, din documente și informații reiese că unii dintre inculpați au primit și ajutor din partea unor angajați silvici dar și din structurile de control, care fie au încercat să acopere ilegalitățile, fie i-au informat pe unii dintre inculpați că sunt filați de procurori.

Suspiciuni cu privire la activitatea firmei de exploatare din Buzău (SC Andy Lemn Prest SRL ) au început în 2020 în momentul în care una dintre mașinile societății a fost oprită în trafic la un control de rutină. Când au solicitat documentele de transport, polițiștii au constatat că mașina avea avize falsificate. 

Pornind de la cele două avize procurorii din Pătârlagele susțin că au descoperit un modus operandi extrem de variat. Majoritatea furtului s-a petrecut în zonele unde firma câștiga licitații. Iar cea mai simplă metodă de furt a fost exploatarea arborilor care nu erau marcați de angajații silvici.

În alte situații cei care tăiau arborii scoteau cioatele cu ajutorul excavatorului după care erau „întoarse cu fața în jos și ulterior acoperite cu pământ, astfel încât nu mai puteau fi identificate, sau chiar dacă erau identificate, devenea aproape imposibil de măsurat și stabilit prejudicial”. 

Mai multe video, realizate chiar de către șoferul Tractorului Auto Forestier (TAF), arată cum acționau muncitorii în pădure. În unele situații erau folosite șufe metalice plasate la o distanță cât mai mare față de baza arborelui chiar de unii dintre angajați.

În alte situații excavatorul săpa la rădăcină și după ce stabilitatea era afectată arborele era doborât. Anchetatorii susțin că erau aleși arborii de pe marginea drumului pentru că furtul era mai ușor de ascuns.

 Ulterior cioatele erau scoase din pământ, întoarse și acoperite cu un strat vegetal pentru a putea fi greu de identificat în cazul unor controale. Dacă tăierea era una legală, nu există nicio logică pentru a fi scoasă cioata din pământ, au explicat anchetatorii.

„Hopa, unde s-a dus?”, se aude pe înregistrare vocea unuia dintre angajați, care îngroapă una dintre cioate. „Hoții, tată!”, răspunde un alt coleg. „Mafia”, se aud pe fundal muncitorii cum râd și se amuză.

O altă metodă de furt se desfășura în complicitate directă cu angajații silvici. Deși firma câștiga la licitații partizi cu arbori uscați, pădurarii marcau fictiv arbori care aveau valoare mult mai mare și demarcau arborii marcați inițial, fără vreun document justificativ. Procurorii susțin că demarcarea arborilor putregăioși/iescari era fictivă, „respectiv se cioplea marca ciocanului silvic de la baza arborelui și numărul curent, fără însă a se întocmi vreun document în acest sens”. Aceeași metodă era aplicată și pentru marcarea arborilor sănătoși.

„Cel puțin într-o partidă din cei 1399 de arbori puși în mod legal în valoare au fost identificați pe picior după finalizarea exploatării și reprimirea partizii un nr. de 655 de arbori, însă volumul de masă lemnoasă figurează a fi extras în totalitate, născându-se astfel suspiciunea că au fost sustrași alți arbori, cât timp masa lemnoasă a fost extrasă în totalitate.”

Procurorii spun că angajații silvici mai aplicau un mecanism care aducea profit tuturor celor implicați în exploatarea fără drept – scădeau din pix dimensiunile arborilor și treceau în actele de inventar volume mai mici decât cele din realitate.

Au fost însă și situații în care dimensiunea arborilor a fost redusă de două ori. Mai exact, pădurarul de canton, care folosea clupa forestieră pentru a măsura diametrul, dicta inginerului o dimensiune mai mică, iar inginerul reducea la rândul său dimensiunea a doua oară. În felul acesta s-a ajuns ca în anumite partizi să se realizeze un surplus de masă lemnoasă de o treime față de cel pus în valoare.

Lemnul furat trebuia să fie transportat pe drumurile publice până la primul depozit. Anchetatorii spun că firma a recurs la mai multe metode – fie avizele au fost falsificate, fie au fost realizate transporturi multiple, fie erau declarate volume mai mici decât cele din realitate. 

Șoferii au folosit inclusiv clonele pentru anumite transporturi. Ca să păcălească sistemul de trasabilitate al lemnului, după ce încărcau camionul cu lemn ilegal, angajații făceau fotografii la bușteni cu un alt telefon decât cel pe care era instalat aplicația SUMAL. După aceea se urcau în mașini și călătoreau într-o zonă unde aveau legal înregistrată o partidă. Acolo generau fraudulos avize de însoțire și fotografiau display-ului telefonului mobil. 

 

Practic sistemul informatic SUMAL 2.0 localiza prin intermediul GPS-ului terminalul mobil de pe care se genera avizul de însoțire a materialului lemnos în rampa adiacentă și nu în zona de unde se încărcau arborii tăiați ilegal. Procurorii au descoperit cel puțin 10 astfel de transporturi pentru care s-au încărcat în SUMAL fotografii neconforme.

Miliția de la Gura Teghii și declarațiile care au dispărut

Procurorii susțin că mare parte din ilegalitățile comise de firma de exploatare nu puteau fi posibile fără sprijinul angajatilor silvici, dar și al unor persoane din structurile statului cu drept de control.

Ilustrativ este un caz de tăiere ilegală descoperit de un pădurar din cadrul  Ocolului Silvic Penteleu, care aparține de Academia Română. 16 arbori au fost descoperiți ca fiind exploatați fără marcă. Așadar, se deschide un dosar penal și încep cercetările. 

Unul dintre angajați recunoaște că el a tăiat ilegal arborii, declarația lui fiind confirmată inclusiv de un alt coleg coleg. În ciuda onestității hoților, surprinzător, cei care coordonează ancheta acreditează ideea că arborii furați ar fi fost rezultatul unor calamități naturale și că ar fi fost tăiați pentru că împiedicau accesul firmei de exploatare la pădurea licitată legal. Și din acest moment încep lucrurile să se complice.

Procurorii de la Pătărlagele susțin că șeful de post al Poliției Gura Teghii (între timp ieșit la pensie), Gheorghe Bratosin, ar fi încercat să-l intimideze pe pădurarul care a descoperit ilegalitățile în pădure, „acuzându-l că ar fi vândut cei 16 arbori”. Procurorii susțin că angajatul MAI „i-a coordonat și redactat declarația pădurarului în sensul că există posibilitatea ca arborii să provină din prejudicii sau să fie rupți/doborâți de fenomenele naturale (vânt, zăpadă) deși martorul nu a constatat niciodată astfel de prejudicii”.

Probleme au apărut și la cercetările de la fața locului. Din documentele de anchetă reiese că procesul-verbal a fost întocmit la o altă dată decât în ziua în care s-a făcut deplasarea în teren și că în acte s-a constatat că arborii au fost rezultatul unor calamități, deși nu exista niciun indiciu la fața locului. 

„Domnul Bratosin ne arăta și indica că arborii cu cioate nemarcate puteau proveni de la arborii din apropiere, care erau marcați și tăiați în procesul de exploatare. La fața locului la momentul respectiv am realizat că se încerca schimbarea situației de fapt, practic eu nu credeam ceea ce spune domnul Bratosin (…) mai ales că lucrez de atâția ani în ocol, însă daca am văzut că nici șefii mei nu-l combat și discută cu acesta despre posibilitatea ca arborii să fi căzut în mod reciproc unii peste alții nu am mai comentat”, a declarat în fața procurorilor unul dintre pădurarii aflați la fața locului când au fost făcute cercetătile în pădurile de la Penteleu.

Mai mult decât atât, procurorii au constatat că unele declarații din dosarul de cercetare penală au fost modificate și antedatate „tocmai pentru a se crea o așa zisă cursivitate în cadrul anchetei și a se justifica existența presupuselor prejudicii” și că o declarație a dispărut din dosarul de anchetă început la Gura Teghii.

„Se poate constata că urmărirea penală efectuată inițial a fost coordonată în așa natură încât să se creeze aparența unor fenomene meteo extreme. Practic organul de cercetare penală nu a fost interesat de existența unor fenomene meteo extreme în acea zonă, ci la nivel general, ambiguu, ori chiar dacă fenomenele meteo ar fi existat, s-au situat la cote înalte în munte și nicidecum în zona exploatării, însă adresarea întrebărilor pe parcursul urmăriri penale a urmărit obținerea unor răspunsuri standard”.

În cazul celor 16 arbori, la cercetarea de la fața locului au fost prezenți mai mulți angajați ai Ocolului Silvic Penteleu. Printre ei s-a numărat și fratele chestorului general de Poliție, Bogdan Despescu. Ciprian Despescu are funcția de șef de district în cadrul ocolului Silvic Penteleu. Ocol privat care administrează fondul forestier aflat în proprietatea Academiei Române și care însumează aproape 15.000 de hectare. 

Procurorii de la Pătârlagele, care au investigat furtul de arbori, au disjuns cercetările față de fostul șef de post de la Gura Teghii, șeful de district și alți trei suspecți motivând că „până în prezent nu s-a reușit clarificarea tuturor aspectelor cu privire la modalitatea în care s-a încercat exonerarea de răspundere penală a reprezentanților” firmei de exploatare.

 „Nu a facilitat nimeni nimic la nimeni. Eu nu am pus presiune pe nimeni. Așteptăm ca instanța să dea decizia, după soluție o să vedem ce facem, ce decide instanța” a fost reacția fostului șef de post Gheorghe Bratosin care nu a dorit să comenteze pe marginea declarațiilor pădurarilor din dosarul exploatărilor ilegale. 

După 10 minute de la această discuție Bratosin a revenit cu un telefon. „Trebuie să lăsați justiția să-și facă datoria. O să vedem cine v-a dat dumneavoastră (nr date) în faza de cercetare penală. O să verificăm!”, a încheiat Bratosin.

Contactat telefonic și Ciprian Despescu a negat orice acuzație. „Nu știu să vă dau nicio informație cu privire la dosar. Eu nu am comis nicio faptă de natură penală. Sunt la dispoziția organelor de parchet și-n cazul unei anchete penale îmi voi susține și-mi voi demonstra vinovăția. Adevărul va triumfa”, a fost reacția șefului de district când i-am solicitat un punct de vedere cu privire la calitatea de suspect în dosarul disjuns.

Despescu a susținut că a dat declarații în cazul tăierilor ilegale, dar că procurorii nu l-au informat cu privire la disjungere. Cât privește vizitele din teren împreună cu fostul șef de post al poliției Gura Teghii și arborii tăiați ilegal pe raza ocolului silvic Penteleu, Despescu a explicat că „a fost o tăiere ilegală, dar că cei de la ocol și-au făcut treaba”.   

Un șef de ocol de stat mai puțin

După doi ani de anchete, dosarul investigat de procurorii de la Pătârlagele a ajuns pe masa judecătorilor în septembrie anul acesta. Conform datelor din anchetă, prejudiciul estimat în acest dosar de tăiere ilegală se ridică la aproximativ 100.000 de euro. Garda Forestieră Focșani și ocoalele silvice Penteleu, Gura teghii și Siriu s-au constituit părți civile vătămate.

 

În lista de inculpați se află și șeful Ocolului Silvic Gura Teghii, Lucian Cristea. Acuzațiile aduse de procurori sunt complicitate la tăiere fără drept de arbori, instigare la delapidare, fals intelectual și fals în declarații. 

Procurorii de la Pătârlagele susțin că în multe cazuri furtul s-a făcut și cu sprijinul silvicilor de la stat, care efectiv au dijmuit arborii marcați ilegal. În unele partide pădurari erau cei care întrebau angajații firmei dacă nu vor să li se marcheze în plus pe lângă arborii selectați în partizile câștigate legal. Din actele de anchetă reiese că serviciile de marcare ilegale erau plătite cu sume cuprinse între 10.000 și 30.000 de lei, în funcție de numărul arborilor marcați în plus. Ca să fie identificați mai usor în pădure „arborii ce erau selectați pentru a fi tăiați în mod fraudulos prezentau în plus un semn particular, gen două lovituri de topor”.

Unul dintre cei nominalizați în actele procurorilor că ar fi primit bani pentru marcări ilegale este chiar șeful Ocolului Silvic Gura Teghii, structură din cadrul RNP Romsilva. Cel puțin asta reiese din declarațiile unui angajat care a susținut în fața anchetatorilor că a plătit pentru o parte din lemnul tăiat ilegal. 

„Mergând la ocol cu acești bani asupra mea, am mers în birou la Lucian şi i-am dat direct în mână lui Lucian suma de 30.000 lei. Si de această dată banii au fost dați direct în mană acestuia și nu erau puși în plic sau disimulați sub alte forme. Când i-am dat banii lui Lucian acesta era singur în birou și i-am spus că am suma de 30000 de lei iar acesta mi-a răspuns că știe de suma de la dl Roman”, este scris în declarația unui angajat din cadrul firmei de exploatare. 

„Am ajuns în dosar din declarațiile unor și al altora”, a reacționat șeful Ocolului Silvic Gura Teghii. „Sunt niște declarații neadevărate, date probabil la presiunea organelor de cercetare penală, ca să aibă o scuză”, a continuat Lucian Cristea.

Șeful de ocol mai este acuzat de procurori că ar fi pus presiune pe subordonați ca să nu confirme prezența arborilor tăiați fără marcă. În alte situații acesta ar fi procedat la audierea personală a mai multor pădurari, cărora le-a solicitat să declare că nu au fost puși de către el să săvârșească infracțiuni. Conform anchetatorilor declarațiile luate angajaților nu au făcut obiectul unei cercetări prealabile oficiale, ci doar au fost păstrate la domiciliul angajatului silvic. 

„Inițierea unor controale de fond mai severe după demararea cercetărilor organelor de poliție a survenit tocmai pe fondul încercării inculpatului de a-și preconstitui probe și aș crea imaginea unei persoane corecte, sens în care de altfel a și procedat la audierea personală a mai multor pădurari, cărora le-a solicitat să declare că nu au fost puși de către el să săvârșească infracțiuni. Inculpatul Cristea Victor Lucian a lăsat de înțeles în repetate rânduri că se află în relații de amiciție cu organele de urmărire penală, precum și faptul că unchiul său lucrează în cadrul Direcției Silvice Buzău”.  

„Angajații respectivi nu au fost obligați sub nicio formă (nr să dea decarații). I-am întrebat pur și simplu. Mi-au răspuns că nu au nicio legătură cu mine și pot da aceste declarații, care erau într-un dosar, pe care ulterior l-am avut în mașină. De asta l-au găsit organele de cercetare penală acasă”, a spus Cristea.

Solicitat să explice de ce a luat acele declarații și ce avea de gând să facă cu ele, șeful de ocol a refuzat să mai comenteze.  „Văd că dumneavoastră mă luați mai tare ca la procuratură, nu știu de ce trebuie să vă dau eu detaliile astea?” a încheiat acesta.

Surse din cadrul Ocolului Silvic Gura Teghii au susținut că imediat după ce am terminat convorbirea telefonică, șeful de ocol și-a semnat demisia și a înaintat-o șefilor de la DS Buzău.

Pe lista inculpaților din dosar se găsește și numele administratorului firmei de exploatare, Stelian Popa.  Contactat telefonic acesta a spus că el nu știa că angajații săi fac ilegalități în partizile unde erau efectuate exploatări și că nici nu ar fi încercat să-i influențeze pe angajați să-și schimbe declarațiile pe decursul anchetei penale.

„Vă dați seamă că am fost și eu învinuit, că domnii procurori .. cine-i patronul de acolo începe”,  a spus Popa. Administratorul însă a recunoscut că despre unele ilegalități ar fi avut habar, ba chir a și confirmat că unii angajați ar fi dat bani pentru lemnul ilegal.

Reporter – La Gura Teghii înțeleg că niște angajați au dat și bani pentru un volum de lemn marcat în plus.

Stelian Popa – Da, da, încă dosarul să știți că nu este terminat ca să …

REPORTER – Păi și de unde au avut atâția bani angajații dumneavoastră, domnule Popa?

Stelian Popa –  Domnule, dosarul nu e terminat ca să intrăm prea mult în amănunte, asta vă spun.

Întrebat de ce nu a reacționat când a aflat despre ilegalitățile din pădure, Stelian Popa a spus că nu i-a ieșit într-o partidă lemnul licitat și a aruncat vina în curtea ocolului silvic de stat.

„Nu mi-au ieșit 600 de metri cubi într-o partidă. Vă dați seama că dacă nu mi-a ieșit lemnul ce era să fac, să stau cu … cei de la ocol au avut o partidă pentru ei făcută, habar nu am ce s-a întâmplat”, a încheiat Stelian Popa

La „filat” procurorul de caz

Din actele de anchetă reiese că angajații firmei nu doar că au primit sprijnul unor silvici în activitățile ilegale, dar au a fost și informați inclusiv cu privire la realizarea descinderilor și perchezițiilor programate de procurori. În feșul acesta unii dintre aceștia au făcut pierdute probe. 

„În urma informațiilor obținute din rândul organelor de cercetare penală, (nr inculpatul) a aruncat cu o zi înainte de efectuarea percheziției domiciliare efectuate la domiciliul său, cele două terminale mobile pe care le deținea, precum și terminalul mobil al soției sale”, se arată în documentele de anchetă. 

Mai mult decât atât, administratorul firmei ar fi făcut demersuri pentru a identifica procurorul de caz și rudele acestuia pentru a găsi o modalitate de a discuta cu cei care-l anchetează. Demersurile au mers atât de departe încât în momentul în care au sesizat că organele de poliție îi urmăresc cu un autoturism neinscripționat „s-au anunțat reciproc și au urmărit organele de poliție din localitatea Gura Teghii până pe raza orașului Pătârlagele, încercând să vadă în concret cine îi urmărește, făcând practic imposibilă continuarea acțiunii de filaj”.