Sunt oamenii politici o garanție pentru integritatea pădurilor de stat? Studiu de caz – Partidul Social Democrat

 

Silvicultorii au organizat zilele trecute un nou protest împotriva reformei ROMSILVA și a separării activităților comerciale și de management. Câteva sute de protestatari s-au adunat în fața Camerei Deputaților și au scandat împotriva proiectului legislativ privind ordonanța corporativă.

Din nou politicienii au vorbit de la microfonul sindicaliștilor. Dacă la protestul organizat la Senat, protestatarii l-au ascultat pe liderul AUR, George Simion, a venit rândul celor de la PSD să-și trimită un reprezentant să se adreseze celor adunați la miting.

Este vorba despre Gabriel Zetea, deputat PSD și fost președinte al Consiliului Județean Maramureș. Una dintre zonele din țară unde fondul forestier a avut cel mai mult de suferit din cauza tăierilor ilegale.

„Cât timp PSD va fi la Guvernare, niciun metru pătrat de pădure românească nu se va vinde”, a declarat politicianul după ce s-a alăturat grupului de silvicultori adunați ieri în fața Palatului Parlamentului.

Din declarația deputatului se înțelege că PSD este garantul integrității proprietății de stat.

Sindicaliștii au aflat așadar că singura condiție este ca PSD să rămână la guvernare. Nota bene, anul viitor este an electoral.

Așadar, pornind de la declarația deputatului se întrezărește întrebarea – Dar, până în prezent, cât de protejată a fost pădurea de stat în mâinile celor din Partidul Social Democrat?

 

La o simplă analiză vom descoperi că istoria social democraților este presărată cu inițiative legislative care au dinamitat calitatea de proprietar a statului român. Ultimul asemenea caz, culmea, a fost aspru criticat chiar de către liderul de sindicat Silviu Geană, care apare în fotografii alături de reprezentantul grupului PSD la mitingul organizat zilele trecute la Camera Deputaților.

În 2019, pe motiv că procesul de retrocedare este blocat, un grup de senatori și deputați (majoritatea din PSD) a venit cu o inițiativă legislativă prin care se solicita să se cedeze din pădurile deținute de stat înainte de 1948.

La vremea respectivă liderul silvicultorilor, Silviu Geana, susținea că proiectul legislativ dinamitează ROMSILVA și pune în pericol cel puțin 140.000 de hectare de pădure.

”Nu doar că această lege criminală atacă proprietățile de stat, dar vizează și terenurile care au intrat în proprietatea publică după 1948. Adică statul, prin Romsilva, le-a răscumpărat, de exemplu, de la unii proprietari și acum trebuie să le ofere din nou. Statul român pierde de două ori, nu este normal”, a declarat Geană pentru reporterii Rise Project.

Și Teodor Țigan, directorul RNP Romsilva din acel moment, a fost de aceeași părere. “Dacă legea va fi promulgată, fondul forestier aflat în proprietatea publică a statului român înainte 1948 va fi dramatic afectat.”

Inițiativa legislativă a celor 15 parlamentari modifica însă o altă lege controversată din 2013 – este vorba despre legea 165. O lege care a fost asumată de Guvernul PSD, condus de Victor Ponta, și care trebuia să ajute (aveau să afle procurorii DNA ulterior) la retrocedarea nelegală a 43.000 de hectare de păduri în județul Bacău.  Cea mai mare retrocedare nelegală din istoria Regie Naționale a Pădurilor.

O afacere care s-a transformat într-un dosar penal instrumentat de DNA, unde în rechizitoriu au apărut mai multe nume conectate la Partidul Social Democrat – Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam, Ilie Sârbu – dar și din PNL – Tudor Chiuariu. Detaliile acestei retrocedări frauduloase le puteți citi pe Rise Project aici, aici și aici.

Veteranul PSD, Viorel Hrebenciuc, nu era la primul salt asupra pădurilor de stat însă. Cel puțin nu în cazul celor din județul Bacău. Când era președinte al Camerei Deputaților, Hrebenciuc a inițiat un proiect cu dedicație pentru pădurile județului din inima Moldovei (legea 400 din 2002).

Din interceptările DNA în cazul dosarului Ghika, reiese că Hrebenciuc a promovat legea cu sprijinul și coaborarea unor angajați ai Direcției Silvice Bacău, asupra cărora acesta susținea că ar fi avut un ascendent. Este vorba despre Viorel Ghelasă.

”Şi l-am luat, l-am pus secretar de stat şi m-am suit cu picioarele pe el să le facă. Legea este dată de mine, la inițiativa lui, ca să știți”, apare Hrebenciuc citat în interceptările procurorilor DNA Brașov.

În 2005, Corpul de Control al Ministrului Agriculturii și Pădurilor a concluzionat că legea inițiată de liderul PSD de atunci a avut ca efect pierderea a aproape 9000 de hectare din fondul forestier public și care au fost retrocedate nelegal. Același raport arată că o mare parte din pădurile retrocedate au fost vândute și tăiate. Estimativ, valoarea de piață a lemnului exploatat după aplicarea legea 400 se ridică la peste 50 de milioane de euro. O anchetă a fost începută în acest caz, dar fără o finalitate.

 

În 2019 au mai existat cel puțin două inițiative legislative care aveau impact asupra fondului forestier deținut de stat. Unul dintre proiecte era asumat chiar de liderul PSD de la acea vreme, Liviu Dragnea. Draftul de lege (cu inițiatori în integralitate din cadrul grupului parlamentar PSD) permitea înstrăinarea proprietății de stat (câte 30 de hectare de pădure) către unități de cult, schituri, mănăstiri și biserici. La un simplu calcul, dacă proiectul este asumat, statul ar pierde aproape 650 de mii de hectare de pădure. O suprafață de tren care echivalează cu o treime din proprietatea deținută de statul român înainte de anul 1948.

 

650 de mii de hectare ar fi o lovitură dramatică dată ROMSILVA și proprietății publice, în condițiile în care regia de stat este implicată deja în peste 1500 de dosare de retrocedare care vizează aproape 500.000 de hectare.

ROMSILVA – GARANTUL INTEGRITĂȚII PĂDURILOR DE STAT

Liderii de sindicat au susținut pe durata protestelor organizate la Guvern, Senat și Camera Deputaților că pădurile statului nu trebuie să fie supuse exprimentelor și că ele se află în siguranță în mâinele silvicultorilor de la ROMSILVA.

Sugestiile că pădurile vor încăpea pe mâna unor grupuri de interese, care vânează obținerea pădurilor publice pentru exploatare și înavuțire, au funcționat mai ales în contextul în care discursul anti european, promovat intens și de unele partide politice, a prins rădăcini adânci în mintea multor români.

O scurtă analiză a cazurilor de retrocedări nelegale arată că mii de hectare de pădure au fost pierdute de RNP ROMSILVA prin implicarea sau neimplicarea unor angajați din cadrul Direcțiilor Silvice din țară, sau de la centru. Iar aceștia au fost denunțați tocmai de silvicultorii onești din regia de stat.

Retrocedarea Muntelui Retezat familiei KENDEFFY – 10 mii de hectare din care 7 mii de hectare a fost pădure.

Rapoarte din cadrul RNP Romsilva arată că în 2006, când Comisia Județeană a dispus punerea în posesie a proprietății, conducerea de atunci a Direcției Silvice Deva nu a făcut plângere la instanța de judecată, cu toate că reprezentantul acesteia în comisia tehnică a arătat că parte din suprafața pentru care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate fusese expropriată în interes național, iar foștii proprietari primiseră deja despăgubiri.

 

„Nu cunoaștem dacă întâmplător sau nu, noul director al Direcției Silvice Deva fusese numit în funcție, cu o zi înaintea emiterii Hotărârii Nr.202/07.06.2006, dar constatăm din stenograma ședinței din acea dată, că acesta s-a angajat în fața prefectului că se va ocupa personal să nu fie tergiversată punerea în posesie”, se arată într-o lucrare intitulată Procesul optanților – o problema reactivată de legile de retrocedare a imobilelor confiscate abuziv de statul comunist.

Surse din cadrul regiei de stat au explicat că la vremea respectivă conducerea RNP Romsilva ar fi fost informată cu privire la situația din dosar, dar nu a luată nicio măsură.

Retrocedarea a 5132 de hectare de pădure în județul Buzău, după Societatea Anonimă Forestiera Ardeleană.

Dosarul privind retrocedarea ilegală a fost instrumentat de Direcția Naională Anticorupție. În 16 aprilie 2015 dosarul a ajuns în instanță. Un comunicat de presă al DNA a explicat că în schemă, alături de procuratorul Ceteraș, prefectul de Buzău, un judecător, se afla și un angajat al Direcției Silvice Buzău care a fost acuzat de trafic de influență.

„În perioada ianuarie 2011 – decembrie 2011, inculpatul Ceteraș Gheorghe i-a remis suma de 1.000.000 euro, în două tranșe, inculpatului Irimia Ion, angajat în cadrul Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA, care a pretins că are influență asupra prefectului județului Buzău – Beganu Paul și a altor funcționari din cadrul regiei menționate, pentru a-i determina să îndeplinească și să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, toate referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 5132,29 ha, revendicat de SC Forestiera Ardeleana SRL, punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate”, se arată în comunicatul de presă al DNA.

Retrocedarea a 5700 de hectare de pădure în județul Covasna, după Societatea Anonimă Forestiera Ardeleană.

Anchetele procurorilor arată că după ce a reușit să obțină pădurea fraudulos în Buzău, procuratorul Ceteraș Gheorghe și-a mutat atenția în județul vecin, Covasna.

Unul dintre angajații Regiei Naționale a Pădurilor, implicat în acest dosar, a susținut că retrocedarea a fost ilegală și că pădurea a fost pierdută prin complicitatea sau lipsa de reacție a superiorilor săi de la Covasna, dar și a șefilor de la București.

„Șeful Ocolului Silvic Covasna de la vremea respectivă, Ioan Cosnean, a refuzat să intervină în acest proces încă din 2011, deși directorul general de atunci al Romsilva, domnul Solovăstru, i-a cerut în mod oficial acest lucru. Au fost trimise acte din Arhivele Naționale prin care se dovedea ilegalitatea retrocedării, dar el pur și simplu a refuzat să intervină. Apoi, în decembrie 2012, după ce a fost pierdută pădurea, Regia Națională a Pădurilor a făcut un simulacru de intervenție în instanță, doar ca să se acopere de acte, pentru că pădurea era deja pierdută„, a declarat acesta reporterilor Rise Project, care a publicat o investigație în acest caz.

Retrocedarea a 7500 de hectare, Mitropolia Moldovei

Într-o investigație difuzată în 2016 de echipa În Premieră, fostul director al Direcției Silvice Bacău, Gheorghe Savu, a susținut că șefia Direcției Silvice Bacău de la acea vreme a gestionat defectuos dosarul în instanță. Rezultatul a fost pierderea pădurii în dauna statului român.

 

“Doar cu o icoană au venit și au blestemat completul de judecată acesta a fost documentul de prorietate. Iar la ultimul termen din recurs, am să spun treaba asta pentru că ține de modul în care se rezlovă problemele la Bacău, Direcția Silvică, prin directorul acesteia și-a trimis șoferul ca să reprezinte Direcția Silvică în proces”, a povestit Savu. Era vorba despre același director pe care Viorel Hrebenciuc l-a folosit pentru a trece legea 400.

Pădurea a fost pierdută în instanță, dar hotărârea magistraților nu a fost unanimă în favoarea Mitropoliei. Presa locală a scris că unul dintre judecătorii cauzei a făcut opinie separată.

„Apreciez că nici Parohia Sf. Spiridon Iaşi, nici Fundaţia Epitropia Spitalului Sf. Spiridon Iaşi nu au făcut dovada dreptului de proprietate asupra suprafeţelor de teren cu vegetaţie forestieră solicitate”.

 

Imagine reprezentativă by macrovector on Freepik