Cum a confiscat George Simion protestul silvicultorilor

 

În ultimele luni silvicultorii au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva modificărilor legii privind ordonanța corporativă și separarea activității comerciale de cea de management în cazul Regiei Naționale a Pădurilor ROMSLVA. Am scris aici despre cum au fost amestecate frânturi de adevăr cu elemente de fake news și dezinformare.

Primul protest din 12 ianuarie a fost organizat în Piața Victoriei. Silvicultorii au scandat împotriva Guvernului, au criticat lipsa de transparență a modificărilor legislative, au huiduit echipa de la Palatul Victoria și au interzis oricărui politician să urce pe scenă pe durata evenimentului.

„Nu vom accepta să urce pe această scenă pe nimeni decât pe membrii de sindicat”, au spus la un moment dat liderii de sindicat aflați pe scenă. Momentul a coincis cu apariția unui grup de oameni alături de care se afla si George Simion, președintele partidului Alianța pentru Unirea Românilor.

De altfel, partidul AUR își anunțase intenția de a participa la protest cu două zile înainte de organizarea mitingului.

„Parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și simpatizanții noștri vor fi prezenți alături de reprezentanții federației”, este mesajul postat pe 10 ianuarie pe pagina de Facebook a formațiunii AUR.

Pe 11 ianuarie, cu o zi înainte de miting, George Simion își invita și el simpatizanții să iasă în stradă – „Cine dintre voi participă duminică la protest? Proteste pentru PĂDURILE ROMÂNILOR!”

Mesajul politicianului a fost însoțit de o fotografie care lăsa impresia că protestul sindicaliștilor de la Romsilva ar face parte dintr-un program mai amplu de acțiuni în stradă, cu evenimente care încep în București și se continuă în Sebeș și Rădăuți.

La mitingul din ianuarie din Piata Victoriei, George Simion nu a reușit să se alăture silvicultorilor așa cum anunțase. Imaginile de la protest arată cum grupul simpatizanților AUR s-a coagulat în fața Muzeului Antipa, de unde președintele AUR a anunțat într-un video live că îi așteaptă pe toți simpatizanții la Rădăuți și Sebeș.

Ulterior, politicianul a postat pe contul de FB un video filmat în fața Guvernului, în care a solicitat „oprirea furtului pădurilor din toate părțile”, a denunțat vânzarea Romsilva (sic!) și și-a exprimat solidaritatea cu cea de-a treia armată a țării, despre care crede el că odată distrusă va fi înlocuită de niște austrieci, „că nu o să fie Schweighofer, că nu o să fie Egger, cu siguranță o să fie alții”, spunea deputatul.

Săptămâna trecută silvicultorii au organizat un nou miting. Doar că de această dată George Simion nu doar că a trecut de gardurile jandarmilor și s-a alăturat protestului, dar i-a fost acordat și microfonul pentru a se adresa manifestantilor adunati în fața Senatului României. In tot acest timp, Simion s-a aflat în dreapta liderului de sindicat, Silviu Geană.

Paradoxal, în spatele deputatului se afla un protestatar cu o pancartă cu mesajul – „Lăsați pădurile în grija silvicultorilor, nu în mâna politicienilor”.

„Vă puteți baza pe AUR, iar lemnul este aurul verde al țării. Trebuie să salvăm pădurile României, vă suntem alături!”, și-a încheiat George Simion mesajul către silvicultorii adunați în fața Senatului.

Nu e nicio surpriză pentru nimeni că politicienii încearcă să capitalizeze și să confiște protestele sindicatelor. La fel cum nu e nicio surpriză că  pădurile sunt un subiect cu potențial și priză la plebe și că Simion este într-o cursă electorală.

L-am contactat pe liderul de sindicat al silvicultorilor, pentru a oferi lămuriri cu privire la prezența politicianului în cadrul protestului de săptămâna trecută. Mai ales că pe contul personal de Facebook, Silviu Geană a și publicat o fotografie în care apare alături de președintele AUR înconjurat de silvicultori.

L-am întrebat cine l-a invitat la miting pe președintele AUR, dacă prezența deputatului a fost discutată în prealabil cu liderii de sindicat și protestatarii și cum se mai încadrează lozincile anti politicieni în contextul prezenței lui George Simion printre manifestanți.

„Nu am invitat niciun politician. Toate cele bune!”, a răspuns Silviu Geană, care nu e explicat cum a ajuns Simion să se adreseze protestatarilor de la microfonul aflat în posesia liderilor de sindicat.

Inamicul nevăzut de peste granițe

În contextul subiectului legat de păduri și privatizarea (sic!) ROMSILVA, campania lui George Simion s-a îndreptat împotriva firmelor austriece, pe fondul votului negativ al Austriei privind aderarea României la spațiul Schengen.

De altfel în postarea unui video de la protestul silvicultorilor de săptămâna trecută, Simion anunța că pe 10 Martie va merge„într-o inspecție parlamentară la Sweighoffer și Kronospan” și că așteaptă „propuneri despre membrii delegației”.

Nu este clar despre ce inspecție este vorba. In ce context se realizează această inspecție? Care este suportul legal? Despre ce delegație este vorba? Este o delegație la inițiativa grupului parlamentar AUR? De ce Schweighofer și Egger?  Care este legătura dintre Kronospan, Schweighofer, Egger și modificările aduse de Guvern privind ordonanța corporativă? Modificări care au determinat angajații din sistemul silvic să iasă în stradă in ianuarie si februarie a acestui an.

Ideea că anumite companii vor să acapareze fondul forestier în urma modificărilor legislative nu este nouă și a fost promovată și de către sindicaliști, fără ca aceste companii să fie nominalizate .  „Pădurea publică de stat și lemnul românesc, va încăpea (sic!), cu girul Guvernului, pe mâinile anumitor grupuri de interese”, apare scris pe lista de revendicări de la protestul din 12 ianuarie, din Piața Victoriei.

Această idee a fost reluată și-ntr-o dezbatere organizată la B1 TV unde la fel a fost abordată problema reformei ROMSILVA. La un moment dat, realizatorul emisiunii, jurnalistul Dan Bucura, l-a întrebat pe liderul de sindicat dacă firmele austriece ar putea fi principalii beneficiari.

„Eu ca român sunt îndreptățit să cred că cei care vor investi în prima fază după această modificare sunt taman firmele alea de care noi tot vorbim și pe care le hulesc românii? Holzindustrie Schweighofer, Egger și așa mai departe. Ar putea fi ăștia în primă fază marii investori?„, a întrebat Bucura.

Silviu Geană a răspuns evaziv – „Este foarte posibil, dar nu doar ei, pentru că sunt firme cu capital uriaș în piața aceasta.”

Culmea, în contextul acestor așa zise atacuri și ale intereselor companiilor austriece, liderul de sindicat Silviu Geană a împărțit recent platoul România TV cu un fost reprezentant al companiei Schweighofer. Este vorba despre Mario de Mezzo, fost director de comunicare al companiei Holzindustrie Schweighofer și actual director general adjunct la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor.

Prezența lui Silviu Geană în platoul RTV avea legătură chiar cu protestele silvicultorilor, reforma Romsilva și modificările privind ordonanța corporativă. Dezbaterea din platourile RTV a avut loc cu câteva zile înainte de protestul din 12 ianuarie al silvicultorilor.

Ținând cont de faptul că Mario de Mezzo a fost șeful de comunicare al Schweighofer și a cunoscut din interior compania de procesare a lemnului, un dialog între cei doi ar fi putut aduce posibile clarificări în acest subiect. În timpul emisiunii nu a existat niciun comentariu legat de posibilele interese ale companiilor austriece în contextul efectelor „privatizării” (sic!) Romsilva.

I-am solicitat lui Silviu Geană să-mi precizeze numele marilor operatori economici care au poziții dominante pe piață și care, în accepțiunea sindicatului, ar fi interesate sa preia pădurile de stat. Nu am primit un răspuns.

La protestul din Piața Victoriei din ianuarie, liderul de sindicat a cerut de la microfonul protestului „Stopați trocul electoral și politic cu pădurile proprietate a statului”.  Doar că, după câteva săptămâni, solicitarea s-a dovedit a fi greu de pus și-n practică în cazul liderului AUR.

Anul viitor este an electoral, iar pădurile au fost mereu subiect de campanie – păduri contra voturi.

Paradoxal, încă din 1922 a existat un ordin prin care silvicultorilor le era interzis să se angajeze în campanii politice. Casa Pădurilor, administratorul pădurilor publice de stat de la acea vreme, solicita eliminarea politicii din management și amenința cu destituirea celor care nu respectau cerințele.

„Vă rugăm să faceți cunoscut din nou tuturor agenților silvici superiori și inferiori, de la regiune și ocoalele silvice (…) că le este absolut interzis a se deda la propagandă electorală și a se ocupa de politică marginindu-se numai a merge la vot și a vota cum conștiința îi povățuiește. Orce abatere de la acest ordin se va pedepsi cu destituire. Ne veți semnala telegrafic pe acei cari vor contraveni dispozițiunilor prezentului ordin”,

 

Subiectul pădurilor (furtul de arbori și bunul management al fondului forestier) a fost mereu căpușat de zona politică. Interesul a fost cel pecuniar și cel de capital politic. Dacă pentru AUR parazitarea subiectului păduri este la îndemână, pentru restul politicienilor din zona PSD, PNL și UDMR este destul de dificil să pozeze în apărători ai fondului forestier, public sau privat. Asta în condițiile în care istoria probează că cele trei partide politice au avut strecurate cozi de topor. Indivizi care fie au primit la plic proiecte legislative, creionate de mințile grupurilor de lucru (despre componența multora nefiind informații concrete) fie au strecurat la inițiativa centrelor de reflecție articole de lege care au slabit calitatea de proprietar a statului român și au vulnerabilizat capacitatea de control a autorităților.

Exemple sunt multiple, de la modul în care au fost aplicate legile funciare, culminând cu legea 247 din 2005 (restitutio in integrum), până la legea 165 din 2013 prin care se permitea retrocedarea pădurilor aflate în proprietatea statului înainte de 1948. În 2013, legea netezea drumul către unul dintre cele mai penale tunuri imobiliare din istoria Romsilva : o retrocedare nelegală de 43.000 de hectare de pădure în județul Bacău. Un dosar care aduna la un loc politicieni din PNL, PSD, avocați, magistrați, oameni de afaceri și reprezentanți ai Romsilva.