„Privatizarea pădurilor” între fake news, dezinformare și documente oficiale

 

Acum trei săptămâni silvicultorii au organizat un protest în Piața Victoriei, reacție după ce Guvernul a modificat în decembrie 2022, fără o dezbatere publică transparentă, legislația privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice .

Articolul 85 al proiectului legislativ din decembrie menționa că în termen de trei ani de la data intrării în vigoare întreprinderile publice (printre care se afla și Regia Națională a Pădurilor Romsilva) se reorganizează de către autoritățile publice tutelare competente prin divizarea activităților de serviciu public de cele comerciale. Urmând ca activitățile comerciale divizate să fie organizate în societăți pe acțiuni sau SRL-uri.

Lipsa transparenței și graba, cu care echipa de la Palatul Victoria a promovat aceasta modificare, au pregătit un teren fertil pentru diferite teorii și scenarii, mai ales că nimeni din Guvern nu a explicat nici până în prezent cum se vor pune în practică modificările care vor impacta regiile de stat.

În cazul Romsilva, regia care administrează pădurile deținute de stat, activitatea de administrare a fondului forestier ar urma să fie separată de cea de comercializare a masei lemnoase.

Federația Sindicatelor din Silvicultură a reacționat rapid și a denunțat lipsa de transparență a Guvernului în procesul de modificare a legislației, acuzând că „pădurea publică de stat și lemnul românesc, va încăpea (sic!), cu girul Guvernului, pe mâinile anumitor grupuri de interese”, sindicaliștii lăsând să se înțeleagă că sunt grupuri de interese care vor acapara fondul forestier.

„Prin această modificare legislativă, pădurile României sunt în pericol de a fi administrate și exploatate de societăți pe acțiuni sau de S.R.L-uri. După înființarea acestor societăți pe acțiuni, cel mai probabil, statul le va lista la bursă, iar marii operatori economici interesați de păduri și de lemnul românesc, vor putea deveni acționari majoritari (anumite firme cu capital străin care procesează cantități importante de lemn în România au deja poziții dominante pe piață față de operatorii economici autohtoni)”, se arată într-un document intitulat Lista de revendicări, miting Piața Victoriei. 

 

Drept urmare, la protestul din Piața Victoriei cele mai importante mesaje promovate de silvicultori au fost – „Nu vă bateți joc de pădurile statului„ , ”Nu faceți experimente cu pădurile statului” și „Nu înstrăinați pădurile statului. Nu privatizați Romsilva”, majoritatea celor din piață poziționându-se împotriva înstrăinării pădurilor proprietate publică.

Dar, poate modificarea legislativă din decembrie să pericliteze calitatea de proprietar a statului?

„Nici vorbă”,  a reacționat Florin Stoican, Ashoka Fellow, președintele Asociației Parcul Național Văcărești și fondatorul Parcului Național Buila Vânturarița.

„Oricine știe lucruri de bază despre pădurile statului știe că Constituția garantează proprietatea statului. Și proprietatea statului atât cele de la RNP, cele de la primării și cele deținute de obști nu sunt înstrăinabile. Nu ai cum să le vinzi cuiva. Doar dacă se face o reformă profundă, se schimbă constituția de exemplu. dar modificarea legislativă din decembrie nu poate moifica prevederile constituționale în niciun fel”, a susținut Stoican.

Citește AICI interviul complet cu Florin Stoican despre reforma RNP Romsilva și modificările legislative.

Ce spune  Constituția României? Articolul 136, alin 2 menționează că  „proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale” și alin 4 „Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică„.

Statutul pădurilor deținute de statul român este legiferat și prin Codul Civil și Legea 46, Codul Silvic.

Codul Civil Articolul 861  – „Bunurile proprietate publică sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile”.

Legea 46 – Codul Silvic Articolul 11,  Alin 1 „Fondul forestier proprietate publică a statului se administrează de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, regie autonomă de interes naţional, aflată sub autoritatea statului, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, care se reorganizează în Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” şi de Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, prin ocolul silvic propriu constituit în condiţiile legii”.

O altă revendicare a sindicaliștilor a fost exceptarea pădurilor de la aplicarea guvernanței corporative, care solicită separarea activității de management forestier de cea economică.

Separarea celor două activități nu este însă o noutate. La fel cum nu este nici opoziția sindicatelor față de tentativele de reformă ale Romsilva.

Anul trecut în aprilie consilierul de stat George Agafiței, din cadrul Cancelariei  Primului Ministru, a trimis un document cu o serie de propuneri către Ministerul Finanțelor, Ministerul Agriculturii și Ministerului Mediului și Apelor.

Pentru Romsilva, prima propunere a fost cea de separare a activităților de administrare și de exploatare. Conducerea RNP a sugerat că e prea complicat de făcut și că modificarea va atrage costuri. De partea cealaltă sindicaliștii au sugerat printre altele că există actori interesați care fac lobby la nivel superior pentru separarea activităților de exploatare de cele de management. „Din perspectiva noastră activitatea de exploatare nu poate și nu trebuie să fie separată de activitatea de administrare și gestionare, dacă ne pasă cu adevărat de soarta pădurilor”, se arată în raspunsul sindicaliștilor, ca reacție la adresa consilierului Agafiței de anul trecut.

 

Dar, o strategie privind reforma regiei pădurilor este creionată chiar de către cei din Romsilva, informație care a fost confirmată public de regia de stat. Cu alte cuvinte adresa consilierului de stat nu venea decât să insiste pe o strategie deja demarată în cadrul RNP.

„Romsilva se află într-un mare conflict de interese. Pentru că pe de o parte are rol de administrator și chiar instituție de reglementare și control, și pe de altă parte are rol de agent comercial care gestionează aceeași resursă pe care o administrează și o controlează. Un conflict de interese care e recunoscut și intern de Romsilva. Pentru că intern în RNP se lucrează la reformă. Adică ruperea administrării de producție”  a explicat Stoican, care a mai adăugat ca Regia de Stat exploatează în regie proprie doar două milioane de metri cubi, din cei nouă pe care îi pune pe piață.

„Acesta ar fi impactul economic, pentru că restul de șapte milioane de metri cubi oricum sunt vândute firmelor private care fac operațiuni de exploatare forestieră. La asta se adaugă păstrăvăriile, fructele de pădure, pepinierile, care cumulat nu sunt atât de profitabile precum exploatarea de lemn”.

Pe lista revendicărilor protestului din Piața Victoriei s-a mai regăsit și „intervenția Guvernului României pentru a corecta în mod oficial cifra de 20 mil. mc. de lemn care ar fi dispărut anual din pădurile României”, sindicaliștii motivând că acest volum se bazează pe „declarațiile tendențioase ale unor demnitari din zona guvernamentală”.

Este vorba despre rezultatele Inventarului Forestier Național care estimau volumul de lemn anual dispărut la 38 de milioane de metri cubi. Cu 20 de milioane de mc mai mult decât raportările oficiale privind lemnul exploatat.

Cifra a fost preluată de fostul Ministru ale Mediului, Costel Alexe, și utilizată dezbateri publice ulterior transformate în răfuieli politice cu partidul Social Democrat. În ciuda asumării acestui volum, nici până astăzi Ministerul Mediului nu a organizat o dezbatere în care acest volum să fie explicat și clarificat. Singura întâlnire pe acest subiect s-a desfășura în mandatul lui Costel Alexe și s-a transformat într-o răfuială administrativă între reprezentanții IFN, pe de o parte, și conducerea INCDS, RNP Romsilva și reprezentanți ai industriei care au adus acuze nefondate celor care au prelucrat datele din teren.

În lipsa autorității publice, explicația datelor IFN a venit ulterior și a fost făcută de echipă de specialiști în silvicultură. Poate una dintre cele mai clare analize privind diferența între ce raportează statul român ca fiind exploatări anuale și care este cererea de lemn și ce volum dispare (estimativ) din pădurile noastre.

Concluzia:

„Diferența dintre recolta INS (19,2 milioane SILV3 brut pe picior) și IFN (38,6 milioane volumul arborelui recoltat) nu este de 20 milioane, ci este cuprinsă între 10,2 și 15 milioane. În acest interval se regăsește cel mai probabil cifra reală a tăierilor ilegale, dar și a lemnului nefiscalizat.”

Revenind însă la cifra de 38 de milioane de metri cubi, despre care sindicaliștii au susținut că se bazează pe declarații tendențioase, ea este una reală și a fost inclusă în documentele IFN, care au fost ascunse de oficiali din cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor. Ascunderea lor s-a transformat într-un dosar penal instrumentat de DIICOT și ulterior în dezinformări de presă și răfuieli politice.

Existența volumului dispărut nu a fost confirmată doar de politicienii din România (așa cum susțin cei de la sindicat), dar și de reprezentanți ai industriei de prelucrare a lemnului și de oficiali din cadrul INCDS.

Un exemplu este lucrarea SECTORUL PĂDURE – LEMN în contextul schimbărilor climatice și contribuția acestuia la dezvoltarea sistemului socio-economic Viziune 2030 editată de Editura Silvică.

La pagina 26, autorii recunosc existența volumului de 38 de milioane de metri cubi și folosesc această cifră pentru a estima procentul de lemn care este nerecoltat și rămâne în pădure.

„În România dacă se ia în considerare volumul de lemn extras („dispărut”) de 38 milioane mc obținut prin IFN (eronat înțeles) și creșterea anuală brută a volumului inițial (schimbarea volumului de lemn pe picior inventariat inițial, în ciclul I IFN), de 26 milioane m3 , procentul volumului de lemn extras este de 66%, iar al celui nerecoltat anual, este de 35%, la o creștere brută a pădurilor de 58 milioane m3 , conform Inventarului Forestier Național, Ciclul al II – lea.”

Printre autori se numără Cătălin Tobescu (președinte Prolemn și reprezentant Fordaq România) și Ovidiu Badea. Cel din urmă director în cadrul INCDS și care, conform documentelor interne ale instituției, a solicitat în 2018 ca acest volum să nu fie inclus în raportul final al Inventarului Forestier Național.

 

Cât privește lipsa de transparență a modificării legislative, și care a generat scenarii apocaliptice, pe lista revendicărilor sindicale din Piața Victoriei se mai susține că „prin această modificare legislativă, pădurile României sunt în pericol de a fi administrate și exploatate de societăți pe acțiuni sau de S.R.L-uri. După înființarea acestor societăți pe acțiuni, cel mai probabil, statul le va lista la bursă, iar marii operatori economici interesați de păduri și de lemnul românesc, vor putea deveni acționari majoritari (anumite firme cu capital străin care procesează cantități importante de lemn în România au deja poziții dominante pe piață față de operatorii economici autohtoni)”.

Ulterior, într-o dezbatere la postul de televiziune B1 TV, președintele sindicatului silvicultorilor, Silviu Geană, a insistat pe existența unor firme cu capital uriaș care au interese în această zonă, fără să dea nume. Aceeași idee a fost promovată și-n răspunsul sindicatului la adresa consilierului de stat, Agafiței.

„Să nu se aplice acest sistem de management care are ca prim obiectiv obținerea de profit. Este firesc ca orice activitate comercială să fie profitabilă, dar nu știu dacă în situația actual din Pădurile României trebuie să țintim în primul și –n primul rând profit”, a declarat Geană la B1 TV.

Asociația Forestierilor din România a reacționat la protestul silvicultorilor din Piața Victoriei, acuzând sindicatele că privatizarea pădurilor este o știre falsă.

„Sectorul forestier nu are nevoie de informații false, mai ales dacă acestea vin din interiorul acestuia. (…) Reorganizarea regiilor naționale trebuie să clarifice un lucru esențial: faptul că rolul de arbitru și de jucător într-o piață concurențială nu poate fi îndeplinit de aceeași entitate!”, se arată într-un comunicat de presă al Asociației Forestierilor.

În contextul revendicărilor din Piața Victoriei și al intervențiilor în cadrul emisiunilor TV, am solicitat un punct de vedere liderului de sindicat Silviu Geană pentru a nuanța pericolul în care se află pădurile de stat în contextul modificărilor legislative și pentru a clarifica acuzațiile aduse Guvernului.

I-am cerut acestuia să explice cum poate modificarea legislativă să pericliteze calitatea de proprietar a Statului Român în ceea ce privește fondul forestier așa cum s-a sugerat pe durata protestului.

De asemenea i-am cerut să nuanțeze cum poate interveni Guvernul României în problematica evaluărilor Inventarului Forestier Național și cum este afectată siguranța națională a României prin reformarea Regiei Pădurilor Romsilva și separarea activității de management de cea economică.

O altă solicitare a fost nominalizarea marilor operatori economici mentionati în comunicatul Sindicatului, „care au pozitii dominante pe piață” si care, în accepțiunea sindicatului, ar fi interesate să preia pădurile de stat.

Nu am primit niciun un răspuns la întrebările adresate.