Declarația cancelarului austriac, Karl Nehammer, cum că „firmele austriece sunt maltratate în România” a scandalizat o parte din opinia publică din România în contextul votului negativ privind aderarea țării noastre în spațiul Schengen.
După Consiliul JAI Ministerul de Externe al României a reacționat și a transmis ambasadoarei Austriei la București „protestul ferm față de acuzațiile exprimate de autoritățile austriece„.
Astăzi Ministerul de Externe a anunțat că ministrul Bogdan Aurescu a avut o întrevedere luni cu omologul său din Austria, unde și-a exprimat”dezacordul ferm faţă de acuzaţiile lipsite de temei cu privire la aşa-zise presiuni sau rele tratamente aplicate firmelor austriece din România.”
Reacția celor de la MAE vine în contextul în care, în primăvara acestui an, chiar Ambasada României la Viena a trimis o scrisoare către Ministerul Mediului în care sugera ca autoritățile de la noi să colaboreze mai mult cu companiile din Austria, care își desfășoară activitatea în România, și să nu le descurajeze prin eventuale atitudini discriminatorii și necorespunzătoare. Scrisoarea a luat prin surprindere o parte dintre oficialii de la noi din țară. Conform unor surse, una dintre firmele menționate în adresa Ambasadei este Holzindustrie Schweighofer, redenumită HS Timber Productions.
Scrisoarea Ambasadei României în Austria a venit la doar un an după ce Consiliul Concurenței a definitivat una dintre cele mai mari anchete privind activități anticoncurențiale de pe piața lemnului. În ianuarie 2021 Consiliul Concurenței a amendat Holzindustrie Schweighofer cu o amendă istorică de 51 de milioane de RON. Alături de Schweighofer au fost amendate alte două companii cu rădăcini în Austria, este vorba despre Kronospan și Egger.
În comunicatul de presă din 2021 Consiliul Concurenței a susținut că marile companii de procesare, alături de alți jucători locali,”își coordonau comportamentul prin schimburi de informații sensibile din punct de vedere comercial privind necesarul de materie primă, politica de achiziție de masă lemnoasă, organizarea internă, precum și strategia comercială de participare la anumite licitații sau conduita de a licita/de a nu licita la anumite partizi/loturi de masă lemnoasă.
În acest fel, companiile eliminau concurența dintre ele în cadrul licitațiilor pentru a adjudeca masa lemnoasă la cel mai mic preț posibil, de cele mai multe ori, în detrimentul statului care încasa mai puțini bani„, se arată în comunicatul de presă al celor de la Consiliul Concurenței.
Solicitat să explice motivele care au stat la baza adresei trimise în primăvara, Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, nu a negat existența unei asemenea scrisori, și a explicat într-un răspuns oficial că „instituția pe care o conduce păstrează în permanență o legătură cu firmele austriece cu investiții în România și informează corespunzător autoritățile competente din țara noastră cu privire la aspectele de interes identificate”.
Ambasadorul a refuzat să pună la dispoziție scrisoarea trimisă autorităților din România în primăvară. Nici Ministerului Mediului nu a dorit să facă public documentul, motivând că actele primite de la misiunile diplomatice au caracter confidențial.
La câteva luni de la această corespondență, ministrul mediului, Tancozs Barna, a fost invitat de Ambasada României în Austria pentru a participa la o serie de evenimente unde au fost prezenți omologul austriac, Leonore Gewessler, dar și reprezentanți ai companiilor cu acționariat austriac și care-și desfășoară activitatea în țara noastră.
„La masa rotundă cu companiile austriece, găzduită de președintele federației Industriașilor, au participat și firme cu activitate în domeniul prelucrării lemnului care au investiții în țara noastră. Firma austriacă HS Timber Group Gmbh a fost reprezentată la această întâlnire, alături de alți actori din sectorul prelucrării lemnului”, se menționează în răspunsul oficial trimis de Ambasadei României în Austria.
Ministerul Mediului a precizat că în cadrul vizitei nu s-a discutat despre corespondența din primăvară dintre Minister și Ambasada României, activitatea HS Timber și relațiile dintre această companie și autoritățile din România.
Am solicitat un punct de vedere din partea conducerii HS Timber în legătură cu scrisoarea trimisă de Ambasada României din Austria. Am întrebat managementul HS dacă a fost informat cu privire la nominalizarea companiei în corespondența diplomatică, dacă HS a informat pe cai oficiale Ambasada României privind eventuale atitudini discriminatorii și descurajante din partea autorităților române și să explice care ar fi acestea. Până la publicarea acestui articol conducerea HS Timber Productions nu a răspuns solicitării de presă.
Consiliul Concurentei, ANAF și Curtea Constituțională
Dintre toate companiile amendate de Consiliul Concurenței cea mai mare sancțiune a primit-o HS Timber productions (51.7 milioane de RON), urmată de firmele din grupul Kronospan (46.4 milioane RON) și compania Egger (22.6 milioane RON).
Imediat după ce Consiliul Concurenței a făcut publice rezultatele anchetei, HS Timber a anunțat într-un comunicat de presă că „după o evaluare amănunțită a procedurilor interne de achiziție ale companiei din perioada 2011-2016, compania a identificat anumite nereguli și a luat imediat măsurile necesare pentru remedierea acestora” și că odată cu soluționare „considerăm acest capitol din istoria companiei ca fiind în sfârșit încheiat”.
Când a venit vremea achitării amenzilor însă, lucrurile au luat o altă turnură. Pe 12 februarie 2021, HS Timber a achitat 4.6 milioane de RON, mai exact jumătate din minimul amenzii. O lună mai târziu, în martie 2021, ANAF, prin Direcția de Administrare a Marilor Contribuabili, a somat compania de procesare de lemn să plătească valoarea totală a sancțiunii primite de la Consiliul Concurenței și a ameninat cu executarea. HS Timber a atacat în instanță acțiunea ANAF dar a pierdut procesul, mai întâi la judecatoria Sector 1 si mai apoi la Tribunalul București, unde magistrații au respins apelul.
Surse apropiate anchetei au explicat că HS Timber Production a fost sancționată inițial cu 86 de milioane de RON, dar pentru că HS recunoscut încălcarea legilor concurenței amenda a fost redusă la 51 de milioane de RON.
Contestație la executare au făcut și firmele din grupul Kronospan. Compania Kronospan Trading a pierdut în primă instanță procesul cu ANAF. Din hotârărea emisă de magistrații Judecătoriei Sebeș reiese că Kronospan a achitat 3.7 milioane de lei, adică jumătate din minimul amenzii (exact ca și-n cazul HS Timber). Compania a susținut că „societatea avea dreptul să achite jumătate din minimul amenzii prevăzut de art. 55 (1) din Legea Concurenței” și ținând cont de faptul că „în anul financiar septembrie 2019 — septembrie 2020, anul anterior sancționării de către Consiliul Concurenței, Societatea a realizat o cifră de afaceri în cuantum de 1.504.643.182 lei , aceasta a achitat suma de suma 3.761.608,00 lei, reprezentând 0,25% din cifra de afaceri„.
Mai exact compania a invocat în instanță sistemul ablațiunii (la fel ca HS Timber), care presupune posibilitatea contravenienților de a achita doar jumătate din minimul unei amenzi. Judecătorii de la Sebeș au concluzionat că acest sistem nu este aplicabil situației de fapt și au subliniat că cei de la Kronospan au beneficiat deja de o reducere a cuantumului sanciunii, „Consiliul Concurenței reducând în mod corespunzător amenda ca urmare a recunoaşterii faptei, de la cuantumul de 69.037.374,2 lei, la 43.148.358,85 lei”.
Kronospan a făcut apel la Tribunalul Alba, unde magistrații au hotărât suspendarea judecății până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate invocată de Kronospan la Curtea Constituţională. Numărul dosarului CCR, care se află în faza de raport, are numărul 2559D/2021.
Și compania omului de afaceri Beniamin Docea, Alredia SRL, a contestat decizia de executare a celor de la ANAF. Alredia a fost unul dintre cei mai importanți parteneri ai Holzindusrie Schweighofer. În perioada 2013-2014 compania a fost al doilea cel mai mare funizor de lemn al austriecilor, după Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA. Rise Project a scris că Sorin Beniamin Docea, prin firmele sale, a vândut în 2013, către Schweighofer, material lemnos în valoare de 48 de milioane de lei și a crescut miza în 2014, când a încasat 62,8 milioane de lei.