Lobby-ul pentru creșterea volumului de lemn exploatat anual a trecut la următorul nivel – cu afaceriști care amenință că-și închid business-urile dacă nu e pus mai mult lemn pe piață.
Săptămâna trecută reprezentanții industriei de prelucrare și exploatare, prezenți la conferința organizată de Asociația Producătorilor de Mobilă, au acuzat lipsa lemnului de pe piață și au solicitat exploatarea a 30 de milioane de metri cubi de lemn. Cu 11 milioane mai mult decât se exploatează oficial anual.
Ca reacție ministrul Tanczos Barna a susținut că problema nu este volumul de lemn exploatat, dar capacitățile de producție care s-au construit în ultimii 15 și care s-au bazat pe cifre nereale privind lemnul exploatat și pe un lobby la nivel de guvern care nu a avut succes.
Inițial, în spațiul public creșterea volumului anual a fost susținută de Cătălin Tobescu, președintele Prolemn și reprezentantul Fordaq România. S-a întâmplat imediat după apariția cifrelor din Inventarul Forestier Național, care au fost interpretate numai din persectiva creșterii și a acumulării, nu și a lemnului dispărut.
De menționat că printre membrii fondatori ai Prolemn se numără Holzindustrie Schweighofer și Kronospan România.
La conferința de săptămâna trecută a fost prezent și CEO Kronospan, Oana Bodea, care a solicitat o intervenție și răspunsuri din partea ministrului mediului.
Directorul a declarat că industria are nevoie de sprijin din partea autorităților în ceea ce privește accesul la materia primă pusă pe piață, sugerând că producătorii de plăci sunt dispuși să-și închidă fabricile.
„Măcar să ne spuneți… dacă nu există suficient lemn în România, măcar să știm. Am închis fabricile, adică… asta este. Asta este o altă problemă pentru noi, pentru toți cei care suntem aici și suntem antreprenori. În momentul în care noi ne facem bugete și previziuni și (….) e foarte greu să ne adaptăm și să luam decizii referitoare la ce putem să facem și să fim competitivi„, a susținut Bodea.
În replică ministrul Tanzcos Barna a spus că piața lemnului are reguli clare de funcționare și de competiție și nu vrea să comenteze capacitățile de procesare instalate în România în ultimii ani. Acesta a sugerat că unii jucători au greșit când și-au bazat investitițiile pe un lobby care s-a dovedit a fi unul fără succes.
„Nu aș vrea să pun întrebări nimănui dacă instalarea acelor capacități a fost în concordanță cu cantitatea de masă lemnoasă exploatabilă în România. Probabil v-ați bazat pe 30 de milioane. Nu dumneavoastră personal, ci alții s-au bazat pe posibilitatea creșterii de la 20 la 30 de milioane de metri cubi, pe posibilitatea obinerii prin lobby a scăderii vârstei de exploatare. Probabil s-au bazat pe o politică similară cu cea din Finlanda, Austria, unde pădurea nu se exploatează de la 100 de ani încolo, ci de la 60 la 70 de ani„, a explicat Tanczos Barna.
Ideea creșterii posibilității anuale de explotare a pădurilor și scăderea vârstei de exploatare a apărut într-un studiu din 2008 numit Austroprojekt.
Realizat cu bani de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (aproape 300.000 de euro) raportul Austroprojekt, în cele 160 de pagini, analizează industria de lemn din România – oportunități și deficiențe. Singurele mari companii menționate în raport sunt cele austriece – Holzindustrie Schweighofer, Egger și Kronospan – toate trei fiind descrise în niște tușe groase, extrem de pozitive.
Austroprojekt menționează în mai multe rânduri că este nevoie de creșterea posibilității recoltei anuale, în același timp denunțând restricțiile impuse de sistemul silvic în exploatarea de lemn.
„Au fost intervievați reprezentanți ai tuturor grupurilor relevante. Unii dintre ei, cei cu interese majore în sector, au fost vizitați chiar de mai multe ori de diferiți experți. Majoritatea celor intervievați consideră cadrul legislativ ca fiind unul restrictive, vârsta de exploatabilitate ar trebui redusă considerabil (…)trebuie modificate un număr de restricții și norme care au impact asupra volumului de exploatat și reducerea vârstei de exploatabilitate cu 20 de ani – de exemplu de la 110 la 90 de ani”, se arată în raportul din 2008.
În cadrul conferinței de săptămâna trecută, directorul Kronospan a spus că piața e cea care reglează prețurile la lemn și că este adevărat că aceeași piață are nevoie să fie și curățată.
„Noi vrem să facem lucrul acesta. Vrem să facem o industrie a lemnului mult mai curată din toate punctele de vedere și noi industria suntem dispuși să facem acești pasi. Dar noi avem nevoie de sprijin”, a adăugat Bodea.
Un an a trecut de când Consiliul Concurentei a definitivat una dintre cele mai complexe investigații pe lemn, în care au fost verificate 31 de companii. Echipa de investigatori a analizat tranzacțiile cu lemn din perioada 2011 – 2016. Kronospan a fost sancționată cu aproape 10 milioane de euro.
Cei de la Consiliul Concurenței au susținut că Kronospan și celelalte companii (printre care s-a aflat și Holzindustrie Schweighofer) au încălcat flagrant principiul concurenței și au făcut schimb de informații comerciale sensibile. Mai mult decât atât, firmele ar fi creionat și o strategie comercială de participare la anumite licitații de lemn. În acest fel companiile au eliminat concurența dintre ele și au obținut cele mai mici prețuri la licitațiile de lemn în dauna statului.
De altfel Kronospan a fost una dintre companiile care și-au recunoscut vina și încălcarea legii concurenței.
Loading...
Reload document 
Open in new tab 
Cât privește competitivitatea și bussiness-ul în România, cifrele financiare raportate ale companiilor aparținând grupului Kronospan arată că în ultimii 10 ani afacerea a mers mai mult în pierdere, cu doar câțiva ani pe profit.
Creșterea posibilității recoltei la 25-30 de milioane de metri cubi a fost susținută și de un inginer silvic aflat la conferință, Daniel Paul Dima.
„Noi am ramas în paradigma unor norme vechi, neconforme cu economia de piață și soluția pentru tot sectorul, tot lanțul de valorificare, este să ieșim din această paradigmă. România are suficientă resursa care să fie exploatată sustenabil, astfel încât să ne ducem undeva la 25/30 de milioane de metri cubi anual„, a spus Dima, care a dat exemplu volumul exploatat în Finlanda, Polonia și țarile foste Iugoslavie, care „au pădure cât noi, dar exploateaza 30 de milioane de metri cubi”.
„Creșterea cantităților care să se taie din padure nu este solutia minune de care ar trebui să depindem„, a fost răspunsul lui Tanczos Barna, care a adăugat că volumul care se exploatează în acest moment „dacă se procesează superior, cu siguranță va avea toată lumea suficientă resursă și pentru cherestea și pentru mobilă și pentru export„.
Un comentariu la „Creșterea volumului de lemn exploatat anual între lobby-ul industriei și amenințările cu închiderea fabricilor”