Vânătorul vânat – Povestea dosarului DNA în care fostul director adjunct al ROMSILVA este acuzat de luare de mită

Cezar Răduță, fostul directorul general adjunct al Romsilva, a vândut terenul pentru care este acuzat de DNA că l-ar fi primit mită cu de zece ori prețul estimat la achiziționare.

Aceasta este concluzia care reiese din rechizitoriul dosarului DNA în care Răduță și alți doi angajați ai Direcției Silvice Ilfov sunt acuzați de dare și luare de mită și abuz în serviciu.

Cezar Răduță este acuzat de procurori că în 2016, când era directorul Direcției Silvice Ilfov (DS Ilfov), ar fi permis angajarea unui bărbat în funcția de pădurar de vânătoare deși acesta nu întrunea condițiile legale.  Ulterior, pentru „favoarea făcută” Răduță ar fi primit de la noul angajat un teren în Corbeanca. Tranzacția s-a parafat printr-un contract de schimb – Răduță a oferit un Audi A4 decapotabil din 2007 și a primit în echivalent terenul din Corbeanca.

Dosarul DNA a ajuns în instanță anul trecut în noiembrie, iar documentele și declarațiile martorilor și ale inculpaților scot la iveală noi informații despre acest caz.

Răduță a fost investigat în paralel de procurorii de la DNA și de cei de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov. Magistrații nu au știu că există două anchete în desfășurare pe același subiect.

Inițial dosarul a fost clasat de procurori DNA în 2019 pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală. În același an procurorul care a clasat cauza a fost personajul central într-o investigație a jurnaliștilor de la Libertatea care au susținut că magistratul ar fi mușamalizat un dosar de corupție.

După doi ani de la schimbul făcut cu angajatul DS Ilfov, Răduță a revândut terenul, la un preț de 12 ori mai mare – 60.000 de euro.  Tranzacția a determinat infirmarea soluției de clasare a DNA și redeschiderea cazului, care ulterior a ajuns în instanță.

Între timp pe terenul lui Răduță au apărut trei vile care au fost puse la vânzare la prețul de 250.000 de euro bucata.

Istoria terenului din Corbeanca

Saga dosarului DNA începe în luna mai 2016, când Constantin Alexandru (pădurar în cadrul DS Ilfov și acuzat de procurori de dare de mită) depune o cerere olografă la sediul DS Ilfov pentru a fi angajat în funcția de pădurar de vânătoare.

Solicitarea intră pe traseul decizional, iar Cezar Răduță o aprobă, motivând în fața procurorilor că angajarea fără procedură a fost o situație excepțională, dar că tot procesul de selecție a decurs legal.

Constantin a fost angajat pe o perioada determinată de trei luni în cadrul DS Ilfov, după care, printr-o serie de acte adiționale și un concurs, acesta a fost mutat pe un post de pădurar de vânătoare încadrat pe o perioadă nedeterminată și drept urmare i s-a mărit de câteva ori salariul și indemnizația.

Procurorii DNA au notat că „la momentul examinării Constantin Alexandru nu avea studii silvice conform legii, ci doar certificatul de calificare profesională„, care nu ar fi fost suficient pentru a se încadra în termenii legali.

„Un prieten al meu, care era pădurar la ocolul Silvic Snagov, mi-a spus dacă doresc să mă angajez (…) îl cunoșteam pe domnul Răduță de mai mulți ani, eu fiind membru al Asociației de Vânătoare Lunca și l-am cunoscut pe la diferite vânători. Îl cunoșteam pe acesta dar nu era în relații cu el. Nimeni nu mi-a solicitat niciun fel de șpagă pentru angajare„, s-a apărat Constantin în fața procurorilor.

Deși susține că nu era în relații apropiate cu Răduță, după un an de la angajare, Constantin îi împărtășește șefului său problema pe care nu o poate rezolva – avea un teren în Corbeanca și, pentru că era traversat în subteran de niște conducte de petrol, nu reușea să-l vândă „deoarece toată lumea fugea de acele conducte„. Așa că l-a rugat să-l ajute cu vânzarea. De menționat că familia Constantin intrase în posesia terenului din Corbeanca în 2010 și plătise pentru el 11.275 de euro.

Pe Cezar Răduță nu l-au speriat conductele de petrol, ba din contră. Și, susține Constantin în fața procurorilor, fostul director DS Ilfov a venit cu o propunere – un Audi A4 decapotabil în schimbul terenului greu de vândut (1168,91 mp) aflat la câteva sute de metri de Paradisul Verde, unul dintre cele mai selecte cartiere din zona de Nord a Bucureștiului. Cele două bunuri au fost evaluate la 5000 de euro.

Lui Constantin i s-a părut un schimb echitabil.

„Consider că schimbul respectiv a fost în ajutorul meu, respectiv am reușit să obțin un preț convenabil pe acel teren”.

Declarație DNA – Constantin Alexandru.

Așadar, familia Constantin semnează în octombrie 2018 contractul de schimb, despre care Constantin susține că a fost inițiativa lui Răduță. În fața procurorilor Cezar Răduță l-a contrazis pe Constantin și a susținut că de fapt inițiativa de schimb i-a aparținut subalternului.

Terenul nu zăbovește mult în proprietatea lui Răduță. Doi ani mai târziu, directorul Romsilva îl vinde unui dezvoltator imobiliar (Koson SRL) cu 290.000 de RON – echivalentul a 60.000 de euro.  O valoare de 12 ori mai mare decât evaluarea din contractul de schimb din 2017 cu soții Constantin. Răduță primește un avans de 40.000 de RON, urmând ca peste câteva luni să încaseze și restul prin virament bancar.

Răduță a justificat creșterea bruscă a valorii prin faptul că, după ce a achiziționat terenul, i-ar fi adus mai multe îmbunătățiri, respectiv l-a parcelat în 3 loturi, a proiectat trei imobile și a rezolvat până și problema conductelor de petrol care-i dădeau bătăi de cap subalternului Constantin. Din documentele dosarului reiese că în realitate marea problemă a conductelor a fost rezolvată printr-o simplă cerere.

„Am obținut toate avizele necesare și autorizația de construcție, crescând în acest fel valoarea imobilului„, a dat lămuriri Răduță într-o declarație sub jurământ.

Dar, cum socoteala de acasă nu se potrivește cu înțelegerea din târg, afacerea nu a mai fost definitivată. Dezvoltatorul imobiliar a invocat pandemia și restrângerea activităților, așa că-n primăvara lui 2020 Koson SRL a reziliat contractul de vânzare cumpărare.

Părțile semnează o convenție și Cezar Răduță reintră în posesia terenului parcelat în trei părți egale. Mai mult decât atât, directorul DS Ilfov rămâne și cu avansul plătit de 40.000 de RON, echivalentul a 8.200 de euro.

La câteva luni distanță de la rezilierea cu Koson, Răduță îi vinde tatălui său una dintre cele trei parcele. Prețul tranzacției – 8.000 de euro.

Între timp hărțile Google Earth arată că pe terenul cu pricina s-a muncit de zor la construcția a trei vile (parter și mansardă), pentru care Răduță a plătit o firmă de construcție, iar pentru lucrările de interior a apelat la muncitori ocazionali.

În februarie 2020 cel puțin una dintre cele trei case era pusă la vânzare.

DNA clasează, tot dna trimite în judecată

Documentele din dosarul de urmărire penală arată însă că acest caz a luat o întorsătură bruscă în 2020, asta după ce același DNA a clasat cauza în 2019.

Dosarul în care fostul director al DS Ilfov este judecat de luare de mită a început în urma unor sesizări formulate de foști angajați.

„Mă aflu într-o relație de dușmănie cu cei care au formulat plângeri împotriva mea la Comisia de abuzuri din Parlament, Curtea de Conturi, Guvern, Romsilva„, a declarat Răduță în fața procurorilor, atunci când a fost întrebat dacă îi știe pe cei care l-au reclamat.

Actele din anchetă arată că prima plângere a fost depusă la sediul DNA pe 2 octombrie 2018. Trei zile mai târziu exact aceeași plângere a fost depusă și la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov. Fără să fie informați despre dublarea sesizărilor, procurorii celor două parchete încep cercetările în dosarele în care Cezar Răduță este acuzat de luare de mită, care ar fi fost disimultată printr contractul de schimb.

După doar trei luni de investigații, în ianuarie 2019, DNA clasează dosarul lui Răduță motivând că fapta nu este prevăzută de legea penală. Ordonanța de clasare este semnată de  procurorul Ionela Crina Bălan, despre care jurnaliștii Libertatea au scris tot în 2019 că aceasta ar fi îngropat un dosar de corupție în care era implicat Virgil Păunescu, consilier de stat pe sănătate.

Cei de la Libertatea au explicat că în dosarul de corupție era vorba despre niște fonduri pentru aparatură medicală și o mașină de lux care ar fi jucat rolul de mită. Jurnaliștii Libertatea au descoperit că decizia clasării dosarului s-a bazat pe niște date care nu concordau cu realitatea.  Coincidență sau nu, tot o mașină apare și-n cazul Răduță & Co.

În dosarul fostului director al DS Ilfov, procurorul Bălan a motivat clasarea susținând că „schimbul de bunuri (teren contra mașină) a avut loc la 16 luni după ce Constantin Alexandru a fost angajat la Direcția Silvică Ilfov, iar bunurile ce au făcut obiectul actului de schimb sunt de valoare egală sau foarte apropiată, nefiind creat astfel niciun folos pentru Răduță Cezar„.

 

În ordonanța de clasare procurorul invocă grila notarilor publici, arătând că la momentul contractului de schimb valoarea terenului de 1168,91 de mp era 7.762 de euro, „deci nu foarte departe de prețurile listate de portalul autovit.ro pentru autoturismul marca audi A4.”

Aceeași grilă a notarilor publici îl contrazice însă pe procurorul Bălan. În 2017 în Corbeanca, satul Ostratu (acolo unde se află terenul), metru pătrat era estimat în 2017 la 11.9 euro pentru zona mediană și 31,2 zona centrală. Asta înseamnă că valoarea minimă a terenului era de cel puțin 13.900 de euro în zona mediană și 36.000 în zona centrală. Dar, prețurile stabilite de notari sunt prețurile minime la care o proprietatea poate fi tranzacționată și-n niciun caz valoarea reală de piață a imobilului.

Din acest motiv anunțurile imobiliare arată că în acea perioadă terenurile din Corbeanca, sat Ostratu, se vindeau la prețuri care variau între 20 și 50 de euro metrul pătrat, în funcție de apropierea față de cartierul de lux Paradisul Verde.

Dacă la DNA procurorii clasau speța, motivând că nu există faptă, la parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov procurorii continuau cercetările.

La sfârșitul lui noiembrie 2020 însă, parchetul e dispus declinarea competenței de soluționare DNA. Procurorii au invocat calitatea persoanei reclamate (fost director al Direcției Silvice Ilfov) și presupusa mită care depășește 10.000 de euro.

Și astfel cazul mitei ajunge din nou la DNA, unde noul procurorul de caz descoperă starea de fapt – au existat două dosare și două anchete paralele pentru aceleași fapte.

Așadar, în 2020 dosarul ia o nouă turnură. Ancheta de la DNA se reia de la zero, cele două dosare sunt conexate într-unul singur, iar decizia de clasare din 2019 este infirmată de noul procuror. În noiembrie 2021 dosarul a fost trimis în judecată de DNA.

Paradoxal, tranzacțiile imobiliare ale lui Cezar Răduță au fost cele care au determinat întoarcerea la 180 de grade a procurorilor DNA față de acuzațiile de dare și luare de mită. Fostul director a decis vânzarea terenului după nouă luni de la clasarea DNA cu un preț de 12 ori mai mare decât estimarea din contractul de schimb. Iar acest lucru a atras atenția noului procuror de caz.

„Așadar, valoarea substanțial mai mare decât valoarea stabilită prin contractual de schimb a terenului în discuție (5000 de euro) rezultă din chiar evaluările pe care inculpatul Răduță Cezar le-a efectuat cu ocazia instrpinării către SC Koson SRL (aprox 60.000 de euro) și ulterior către inculpatul Răduță Gheorghe (8000 de euro pentru o singură parcelă în suprafață de 359 mp, deci aproximativ 24.000 de euro valoarea intregii suprafețe de 1168,91 mp)„, scrie procurorul ]n rechizitoriul DNA.

Contactat telefonic directorul Romsilva şi-a exprimat uimirea
faţă de turnura pe care a luat-o cazul.
,,În legătura cu dosarul, cred că este unul <<fabricat>> pentru a mă discredita şi a mă scoate În afara oricărei competiţii. În 2019 pe acelaşi dosar DNA mi-a dat clasare, fără a mă chema nici măcar la o declaraţie. Nu pot să înţeleg cum o instituţie de genul DNA-ului poate să dea
două soluţii diferite pe acelaşi dosar”, s-a întrebat uimit Răduţă .

Conductele de petrol care există, dar NU DERANJEAZĂ NICIUN CONSTRUCTOR

O magistrală de țiței a fost principalul motiv invocat de Constantin pentru înstrăinarea rapidă a terenului. 

Pădurarul a susținut în fața procurorilor că în 2017 ar fi aflat despre existența unor țevi de petrol care aparțineau companiei CONPET, specializată în transportul de petrol.  La vederea lor bărbatul susține că s-a grăit să vândă terenul, de teamă să nu rămână blocat.   

“Eu am considerat că terenul nu mai are valoare, întrucât exista riscul să nu pot construi nimic din cauza acelor conducte. Toți potențialii cumpărători au refuzat să cumpere terenul din cauza conductelor”, a motivat Constantin Alexandru decizia de a evalua imobilul la 5000 de euro, deși îl cumpărase în 2010, în plină criză financiară, cu aproape 12.000 de euro. 

Contactat telefonic, angajatul DS Ilfov a recunoscut că de fapt el nu a contactat CONPET, nu a încercat niciodată să afle în ce măsură îl afectează țevile de petrol și dacă este interzisă construcția unor case pe acel teren.

„Era bătaie de cap, era de alergat. Era de făcut cerere, veneau la fața locului cu nu știu ce aparat, care vede pe unde este țeava. Era complicat„.

În realitate nu a fost atât de complicat. Cezar Răduță a depus o solicitare de autorizare pentru ridicarea unor vile pe terenul respectiv. După câteva luni a venit și avizul favorabil de la CONPET, ai căror angajați au constatat că traseul magistralei de petrol nu subtraversa terenul, dar se afla în vecinătatea lui. 

„Lucrarea precizată nu afectează Sistemul Național de Transport al Petrolului”, apare scris pe o adresă trimisă de CONPET lui Cezar Răduță. 

 

Avizul favorabil a venit cu o serie de condiții: construcțiile să nu fie amplasate mai aproape de 10 metri de conductă, lucrările să fie supervizate de un reprezentant al companiei, să nu fie depozitate deșeuri acolo, iar utilajele grele să nu fie staționate în zona de siguranță a magistralei de țiței. 

Întrebat cum îți explică faptul că a cumparat un teren cu 12.000 de euro și după câțiva ani l-a înstrăinat cu 5000 de euro, Alexandru Constantin a dat vina tot pe conductele de petrol.

„Eu nu sunt bagabont, eu sunt un băiat care-mi văd de pătrățica mea. Păi nu îl vindeam eu dacă puteam?”, a răspuns Constantin.

Tranzacțiile imobiliare și declarațiile de avere

În timp ce procurorii anchetau posibile fapte de luare și dare de mită, pe cele trei parcele din sat Ostratu au fost construite trei clădiri de locuințe – parter și etaj. Imaginile Google Earth arată că lucrările de la prima fundație au început să fie vizibile încă din februarie 2019, urmând ca doi ani mai târziu vilele să fie terminate.

Imediat după ce au lucrările au fost definitivate, cele trei vile au apărut promovate pe internet la anunțuri imobiliare. Prețul achiziției unei clădiri – 250.000 de euro, adică 750.000 de euro pentru toate cele trei imobile.

„Vilă individuală Paradisul Verde, Corbeanca, 4 camere, 3 dormitoare, P+1+pod, structura de cadre de beton și cărămidă, finalizată în 2020” este scris într-unul dintre anunțurile imobiliare care între timp nu mai sunt accesibile online.

Sub pretextul că sunt un potențial client, am contactat una dintre agențiile imobiliare, care aveau în portofoliu aceste vile, pentru a-mi oferi mai multe date. Agentul imobiliar mi-a explicat că pentru moment vânzarea a fost sistată, fiind unele probleme cu terenul, dar că se rezolvă rapid. Un vecin mai scandalagiu, care ar fi acuzat că i-a fi fost încălcată limita de proprietate, a dat în judecată proprietarul și cel care a construit vilele.

„Două case sunt pe un nume, cealaltă casă e pe numele tatălui. Terenul îî aparține, el a făcut casele. Inițial a făcut una pentru tatăl dumnealui, pentru părinți, și una pentru dânsul. A treia a gândit-o pentru copii„, a povestit agentul imobiliar, care a adăugat că Răduță a renunțat să mai păstreze casele în familie din cauza creditelor la bancă.

Același agent a insistat că nu există nicio altă problemă cu terenurile. A uitat să menționeze că DNA a înscris în cartea funciară sechestrul asigurator.

„Aici suntem lângă Paradisul Verde, nu avem treabă cu conductele de petrol, ele fiind mult mai departe de unde au fost construite casele. Ei au făcut și un acces către Parardisul Verde, este o poartă care momentan este închisă.  Cu timpul se poate face accesul și vor să incorporeze toate casele în Paradisul Verde, zona aceea va fi în Paradisul Verde”, a explicat agentul.

În declarațiile de avere Cezar Răduță menționează că deține doar două din cle trei vile. În fața procurorilor însă acesta a declarat însă că el e făcut plata pentru cele trei imobile prin transfer bancar, dar că de fapt tată lui a construit una dintre cele trei vile. Un lucru este cert însă, Răduță i-a vândut una dintre parcele cu 8.000 de euro, pe care ulterior DNA a înregistrat în Cartea Funciară sechestrul asigurator. Solicitat să explice neconcordanța dintre declarații privind construcția vilelor, fostul director ROMSILVA a susținut că el nu a făcut nicio donație.

Dar acesta nu este singura neconcordanță din declarațiile de avere. În 2022 fostul director general adjunct al ROMSILVA a declarat că deține un teren intravilan în sectorul 1 al Capitalei (imobil de 1000 de mp) pe care l-ar fi achiziționat printr-un contract de vânzare cumpărare încă din anul 2020. Doar că în declarațiile de avere din 2020 și 2021 Răduță nu a menționat nicio astfel de tranzacție.

Tot în 2022 același Răduță susține că a vândut cu 200.000 de euro un teren intravilan.

De fapt, Răduță a explicat că ar fi vorba despre același teren.

„Tranzacția de 200.000 de euro nu s-a finalizat. Este o promisiune bilaterală care nu s-a finalizat prin contract de vânzare cumpărare. E un teren pe care eu l-am achiziționat în Băneasa și ulterior l-am vândut în ianuarie„. A explicat apoi că terenul a fost achiziționat la sfârșitul anului 2021, acesta fiind și motivul pentru care nu l-a menționat anul trecut.

Doar că, în declarația de avere pe 2022, tot el susține că de fapt terenul a fost cumpărat în 2020.  

„E o greșeală”, a oftat directorul Romsilva, „înseamnă că oi fi greșit, tot ce este posibil. Este foarte posibil să fi greșit.”

Dosarul în care este judecat directorul Romsilva are un nou termen la Tribunalul Bucuresti mâine, 22 septembrie 2022.

După cinci ani de la contractul de schimb, Răduță susține că el se consideră nevinovat. 

„Nu știu dacă a fost o afacere bună sau proastă, rămâne de văzut. Normal că orice om vrea să facă o afacere bună. Și așa am încercat și eu!”