O echipă de polițiști de la Buzău, care a instrumentat dosare penale pentru vânătoare ilegală de urs brun, a dat în judecată Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor (MMAP) pentru că nu respectă legea vânătorii și nu distribuie procentul din despăgubirea încasată după ce patru braconieri au fost arestați și au plătit despăgubirile pentru urșii vânați ilegal.
În februarie 2021 șapte polițiști din cadrul IPJ Buzău au descoperit mai mulți bărbați că au braconat două exemplare de urs. Conform presei locale, care a citat informații din comunicatul de presă al Inspectoratului de Poliție, unul dintre vânători era din Buzău, iar ceilalți trei aveau domiciliile în județul Constanța.
Polițiștii au descoperit că urșii au fost vânați la jumătatea lunii februarie, la distanță de câteva zile. Animalele erau deja tranșate, iar în urma perchezițiilor a fost descoperită intactă blana unui exemplar de Ursus Arctos. Conform unor vânători, care au văzut fotografii cu exemplarele braconate, unul dintre urși ar fi depășit 600 de puncte. Un exemplar valoros, de talie mare, au explicat sursele.
Partida de vânătoare ilegală de la Buzău a avut loc cu o lună înainte de cea organizată la Ojdula, acolo unde prințul Emanuel von und zu Liechtenstein l-a împușcat pe ursul botezat de presă “Arthur”.
Conform surselor din Garda Forestieră Focșani, după ce au fost prinși, braconierii au plătit despăgubirile – peste 80.000 de euro.
În vara lui 2021 cei de la Garda Forestieră au notificat Ministerul Mediului cu privire la faptul că despăgubirile au fost încasate și transferate în contul MMAP și că cei șapte polițiști care au soluționat dosarul penal solicită cuantumul de 25% din valoarea despăgubirilor.
În solicitările lor, polițiștii au invocat legea vânătorii (407/2006) în care se precizează că 75% din despăgubiri se rețin de gestionari, urmând ca diferența de 25% să fie încasată de agenții constatatori.
Ministerul Mediului a refuzat să plătească sumele de bani. Inițial secretarul de stat Robert Zsep a răspuns polițiștilor că Ministerul Mediului este în imposibilitate de plată, pentru că instituția își varsă integral veniturile realizate la bugetul de stat. Cu alte cuvinte nu există fonduri.
Loading...
Reload document 
Open in new tab
Două luni mai târziu, același minister trimite o nouă adresă polițiștilor semnată de secretarul general adjunct, Teodor Dulceață. De această dată pentru refuz MMAP invocă un alt motiv decât cel utilizat de Robert Zsep – o interpretare a articolului 51 din legea vânătorii – la urs nu există cotă, deci nu se aplică legea.
“Textul legal citat stabilește în mod clar două ipoteze, şi anume situaţia daunelor produse de speciile de exemplare de faună cinegetică care determină reducerea cotei de recoltă și respectiv, situația în care daunele provocate de exemplarele de faună nu au un efect în privința cotelor de recoltă. (…) Or, exemplarul de urs brun nu face obiectul cotei de recoltă, aceasta
fiind o specie la care vânarea este interzisă”.
Cu toate acestea, în anexa 2 a legii 407, Ursus Arctos este nominalizat de legiuitor alături de râs și pisica sălbatică. Conform actului de reglementare – unde ursul brun este nominalizat la poziția 8 din tabelul mamifere – valoarea de despăgubire în cazul unor fapte ilicite pentru speciile la care vânarea este interzisă este de 40.000 de euro.
Polițiștii de la IPJ Buzău au dat în judecată Ministerul Mediului. Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Ploiești, după ce magistrații Tribunalului Buzău și-au declinat competența. Primul termen este programat pe 28 septembrie 2022.
Demersul echipei de polițiști de la Buzău ar putea fi primul caz dintr-o lungă campanie de procese la nivel național, prin care angajații MAI să solicite MMAP procentul de 25% din despăgubirile achitate în dosarele de braconaj la urs. În perioada 2019-2021 în România au fost braconate 65 de exemplare de Ursus Arctos, harta cu dosarele penale instrumentate de polițiști o găsiți mai jos.
La nivel național, conform informațiilor puse la dispoziție de IGPR, în top 3 județe cu cele mai multe dosare penale deschise pentru braconaj se regăsesc Vrancea (12 cazuri), urmat de Prahova (9 cazuri) și județele Harghita și Covasna (cu câte 6 cazuri).