Cătălin Tobescu – IFN-ul dă creștere 58 milioane și recoltă 38, s-ar putea exploata sustenabil 26 de milioane

 

Cifrele IFN privind creșterea anuală a pădurilor fac din nou subiecte de primă pagină pe unele site-uri din România care anunță că în țara noastră se recoltează puțin peste jumătate din posibilitatea anuală. Dar că, în realitate, s-ar putea exploata sustenabil aproape 26 de milioane de metri cubi de lemn, cu șapte milioane peste volumul care se recoltează legal în prezent la nivel național.

Știrile care conțin acest mesaj sunt promovate pe rețelele de socializare de Cătălin Tobescu, președintele Prolemn și reprezentantul Fordaq în România, dar și de contul de FB al Asocației Prolemn unde printre membrii fondatori se numără Holzindustrie Schweighofer și Kronospan România.

Faptul că IFN-ul va fi folosit pentru a promova o așa zisă imagine bună a pădurilor, cu interesul de a motiva o creștere a posibilității anuale, a fost previzionat încă din 2016 de fostul șef al Gărzii Forestiere Suceava, Costel Girigan.

Acesta sugera într-un articol din Piața Financiară o legătură între interpretarea în sens pozitiv a creșterii fără precedent a pădurii (cf datelor IFN) și Austroprojekt. Un studiu realizat în 2008 care sugera nevoia creșterii posibilității recoltei anuale și denunța restricțiile impuse de sistem silvic în exploatarea de lemn.

 

De amintit că singurele mari companii menționate în acel studiu sunt cele austriece – Holzindustrie Schweighofer, Egger și Kronospan – toate trei fiind descrise în niște tușe groase, extrem de pozitive. Două dintre aceste companii sunt chiar fondatorii Asociației Prolemn, organizație care susține acum creșterea volumului anual.

În ciuda diferendelor pe marginea rezultatelor IFN privind volumul dispărut, datele Inventarului nu au fost nici până acum clarificate de Ministerul Mediului, principalul beneficiar al rezultatelor din teren.

Ele mai degrabă au fost motiv de dispută între diferite centre de reflecție și autoritate, la mijloc rămânând captivi specialiștii care au lucrat și procesat bazele de date. Aceștia și-au apărat munca și au asistat uimiți de faptul că Instituțiile statului, cele care ar fi trebuit să analizeze și să dezbată transparent rezultatele, sunt de fapt cele care ascund opiniei publice rezultatele muncii lor și imaginea din teren a pădurilor din România.

Chiar șeful IFN, Gheorghe Marin, a recunoscut în exclusivitate pentru Rise Project, că cifra privind volumul dispărut (38 de milioane de metri cubi) a fost ascunsă de autorități.

La Forumul Pădurilor, moderat de Cătălin Tobescu, au participat reprezentați ai Romsilva, IFN, ASFOR, dar și ministrul pădurilor de atunci, Ioan Deneș, care ulterior a fost și audiat de procurorii DIICOT într-un dosar care privea ascunderea datelor din Inventarul Forestier Național. După câteva luni de anchetă procurorii DIICOT au clasat dosarul privind infracțiunea de comunicare de informații false, motivând că articolul 404 din Codul Penal nu incriminează omisiunea de a prezenta anumite date sau informații.

În ordonanța de clasare procurorii au susținut că Deneș a încercat să “inducă ideea că subordonaţii săi din minister au căutat să tergiverseze adoptarea măsurilor necesare clarificării neconcordanţelor din Raportul I.F.N. Ciclul II”. Lucru care, confrom martorilor din dosar, era neadevărat.

Așadar, la evenimentul din decembrie 2018 volumul de 38 de milioane de metri cubi a fost atacat de mulți dintre participanții la eveniment, care au susținut că este o invenție a ONG-urilor și nu o cifră reală care să se regăsească în Inventarul Forestier Național.

Dar, faptul că datele au fost ținute la sertar de către actorii implicați, care au făcut un soi de “cherry picking” din IFN, este confirmat inclusiv de un email pe care Cătălin Tobescu l-a trimis în 2018 cu câteva săptămâni  înainte de organizarea Forumului Pădurilor din iarna acelui an.

În email-ul din 29 noiembrie 2018 care precede Forumul, Cătălin Tobescu face o analiză a datelor din cele două cicluri IFN și a modului în care informațiile au fost colectate în teren.

“Contează foarte mult raportul crestere paduri/ volum recoltat, ori știi foarte bine ca IFN-ul dă creștere 58 milioane și recoltă 38”, susținea Tobescu la un moment dat în analiza de pe email.

Patru zile mai târziu de la trimiterea acestui email, pe 3 decembrie 2018, o analiză aproape identică cu cea trimisă de Cătălin Tobescu apare publicată pe site-ul Fordaq cu titlul “Avem 20 de milioane de metri cubi tăieri ilegale?”

Și, surpriză, din analiza de pe fordaq.com lipsește exact pasajul în care Tobescu nu doar confirma existența cifra de 38 de milioane, dar o și asimila recoltei. Adică exact ce au susținut jurnaliștii de investigație și organizațiile de mediu atunci când au fost acuzați de manipulare de anumite personaje din industria de prelucrare.

 

Martorii din dosarul de la DIICOT au explicat că lipsa dezbaterii și asumării unui volum dispărut a avut efecte atât pe zona de fiscalitate, cât și pe cea de creionare a unei imagini privind tăierile ilegale. “Nefiscalizarea volumului de masă lemnoasă tăiat ilegal, dar şi neidentificarea zonelor de risc în ceea ce priveşte tăierile ilegale, ceea ce ar determina un control ineficient. Cunoaşterea adevăratei dimensiuni a tăierilor ilegale ar putea determina luarea unor măsuri pentru diminuarea acestora, fie măsuri de control, fie de ordin legislative”, se arată în ordonanța DIICOT.

 

Și aici ne întoarcem din nou la creșterea volumului anual recoltat de la 18-19 milioane, la 25-26 de milioane, mesaje transmise de Prolemn și reprezentanții acestei asociații pe social media.

Interesantă din această perspectivă este analiza cifrelor IFN făcută de Florin Stoican pe blogul personal.

“Relevantă cred că e e structura pe vârste a fondului forestier, în care predomină pădurile tinere (85% dintre ele sunt sub 100 de ani, dintre care grosul este al celor între 20 si 80 de ani, cu 60% din total). Păduri bătrâne, de peste 120 ani, ne-au rămans sub 500.000 ha din totalul de 7 milioane”, spune Stoican în articolul său.

Așadar, cum ar putea fi crescut volumul anual cu aproape șapte milioane și să păstrezi exploatarea pădurilor sustenabilă? Scăderea vârstei exploatabilității ar fi una dintre variante. Una sugerată inclusiv în 2008 de Austroprojekt, studiu care sugera reducerea varstei de exploatabilitate cu 20 de ani pentru a se crește volumul anual exploatat.

Ce companii erau nominalizate în acel studiu ca fiind exemple de bune practici?

Cred că articolul lui Girigan publicat în 2016 în Piața Financiară merită un follow up și un update. Ar fi o lectură extrem de interesantă zilele astea.