Cabinetul primului ministru vrea reformă în administrarea pădurilor. Ce răspund Romsilva și Sindicatele?

 

O adresă semnată de consilierul de stat George Agafiței, din cadrul Cancelariei  Primului Ministru, a pus pe jar oficiali din mai multe ministere, regii de stat și organizații sindicale.

În aprilie 2022, Agafiței a trimis un document cu o serie de propuneri către Ministerul Finanțelor, Ministerul Agriculturii și Ministerului Mediului și Apelor.

Subiectul – managementul fondului forestier în contextul fenomenului tăierilor ilegale, operaționalizarea SUMAL și scutiri de impozite.

„Având în vedere volumul excesiv de tăieri ilegale de masă lemnoasă din fondul forestier naţional, vă rugăm să analizaţi şi să ne prezentaţi punctul dumneavoastră de vedere legat de oportunitatea şi viabilitatea implementării măsurilor de mai jos, ce ar putea diminua fenomenul infracţional al tăierilor suprafeţelor împădurite”.

Așa începe  adresa semnată de Agafiței, urmată de propunerile structurate pentru fiecare minister în parte, inclusiv Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA, cea care administrează pădurile de stat.

 

În cazul Ministerului Mediului propunerile au fost legate de realizarea unui plan pentru refacerea habitatelor distruse, crearea unui registru al terenurilor degradate, dar și operaționalizarea Gărzii Forestiere Naționale, înființată prin OUG de un an de zile. Nici în prezent structura de control nu este funcțională.

De menționat că în aprilie anul acesta, pe lista scurtă care a circulat în MMAP și Guvern, la șefia acestei unități erau nominalizați doi inspectori din cadrul Gărzii Forestiere Suceava ale căror nume apar menționate în documentele anchetei făcute de DIICOT, în dosarul austriecilor de la Holzindustrie Schweighofer

Ministerului Agriculturii i s-a solicitat identificarea unei soluții legislative pentru realizarea perdelelor forestiere care nu necesită exproprieri, în timp ce Ministerului Finanțelor i s-a propus implementarea unor scutiri de impozit pentru cei care dețin terenuri nou împădurite.

Lista cea mai lunga de propuneri a vizat însă Regia Națională a Pădurilor, ROMSILVA, cea care administrează pădurile statului.

Consilierul de stat e propus o reorganizare a RNP prin redefinirea suprafațelor ocoalelor silvice, dar și separarea activităților – administrare și exploatare.

Cât privește fenomenul infracțional din păduri, propunerile au vizat instalarea sistemelor video de suraveghere în zonele „fierbinți”, obligativitatea instalării de aparate GPS pentru transportul de lemn, interzicerea tocătoarelor în pădure și achiziția unor echipamente moderne de măsurat lemnul.

În contextul proceduri de infringement care planează asupra României (distrugerea unor Situri Natura 2000 și tăieri ilegale), adresa Cancelariei Primului Ministru a venit cu o propunere directă privind pădurile din Parcurilor Naționale.

„Suspendarea temporară a tăierilor în parcurile naţionale până se va elabora un plan pentru refacerea habitatelor distruse şi acţiuni concrete pentru aplicarea lor.”

ROMSILVA administrează 12 din cele 13 Parcuri Naționale din țară, iar ritmul tăierilor în granițele acestor arii naturale este constant.

În exclusivitate am publicat aici o hartă și o analiză mai extinsă a modelului de management pe care RNP Romsilva îl aplică în cele 12 parcuri pe care le administrează.

Reformă vrem, dar să nu se schimbe nimic

Într-un răspuns înaintat Ministerului Mediului, conducerea Romsilva a atacat toate propunerile privind reformarea instituției (în contextul retrasării granițelor ocoalelor silvice) și a invocat fie dificultatea aplicării propunerilor, fie creșterea costurilor și, indirect, afectarea bugetului Regiei.

Un exemplu este instalarea sistemelor de supraveghere. Răspunsul a fost că Regia este preocupată de instalarea unui astfel de sistem, dar că resursele financiare condiționează îndeplinirea acestui deziderat.

Dar, discuțiile privind extinderea rețelelor de supraveghere video în pădurile de stat trenează de mai bine de doi ani. Abia anul acesta în luna mai, conducerea RNP a solicitat subalternilor să investească în sisteme performante de supraveghere video, pentru a verifica lemnul care iese din pădure și pentru a obține probe în cazurile furturilor de lemn.

Citește aici despre nota semnată de director general Mierliță

Un alt exemplu de „nu se poate” privește achiziția de instrumente moderne de masurat lemnul. Propunerea consilierului de stat vine și pe fundalul dezbaterilor legate de diferențele mari de volum la licitații între lemnul estimat pe picior și volumul real extras din pădure de agenții comerciali.

„Diferențele dintre estimările pe picior din amenajamente și realitatea din teren eu cred că sunt și de 50%„, a declarat Florin Stoican într-un interviu pentru Rise Project, în contextul volumului de lemn raportat de Inventarul Forestier Național.

Cum a răspuns ROMSILVA consilierul de stat? În funcție de resursele financare se vor face investiții, dar oricum „instrumentele avute în vedere nu asigură sub nicio formă creşterea gradului de precizie la măsurarea lemnului.”

 

O altă propunere care a fost întâmpinată cu un NU hotărât a fost sistarea exploatărilor în Parcurile Naționale. Cei de la RNP au invocat analizele unor specialiști independenți care, spun ei, susțin că nu există habitate distruse de factorul antropic. În adresa regiei nu este menționat despre ce studii este vorba și cine sunt experții care le-au realizat.

„Interzicerea temporară a recoltării masei lemnoase din anumite zone (nr din interiorul Parcurilor Naționale) poate afecta anumite specii şi chiar habitate care necesită un management activ pentru asigurarea unui statut de conservare favorabil.”

Adresă RNP Romsilva

Cât privește tăierile fără drept, Regia Pădurilor dezaprobă total niveul la care au ajuns dezbaterile:

„Volumul tăierilor ilegale este cel stabilit prin controalele efectuate de către
administratorii fondului forestier şi , respectiv de către autorităţile abilitate ale statului (garda forestieră, garda de mediu , poliţia etc.) şi este departe de ceea ce se invocă în susţinerea unor tăieri dezastruoase, producătoare de catastrofe de mediu şi altele asemenea.”

Dar, datele privind volumul tăierilor ilegale, publicate de INS în baza rapoartelor autorităților de control, nu reprezintă oglinda fenomenului infracțional din interiorul pădurii la nivel național. Asta au susținut chiar specialiștii din silvicultură, autori ai lucrării publicate în 2019  – Sectorul forestier după publicarea cifrei de 38,6 milioane

„Eficiența actului de constatare a
contravențiilor și infracțiunilor silvice este aproape de zero. Tăierile ilegale sunt doar de 200 de mii de metri cubi (cc 1% din volumul recoltat).

Putem pretinde că stăpânim fenomenul tăierilor ilegale, când frecvența sancționării este ridicol de mică, incluzând aici și lipsa de sancționare a unor cazuri grave?

Procentul volumului tăiat ilegal și nejustificat de către personalul silvic este 64% stat și 35% privat.”

Și noi vrem reformă, dar fără schimbări esențiale

Discursul Romsilva, privind fenomenul redus al tăierilor ilegale și invocarea datelor INS, a fost preluat și de asociațiile profesionale din domeniu – Federația Pentru Apărarea Pădurilor, Federația Sindicatelor Silva și Asociația Societatea „Progresul Silvic”.

În același timp cu reacția RNP, asociațiile profesionale au înaintat primului ministru Ciucă o adresă prin care erau denunțe interesele anumitor grupuri și foști demnitari pentru a modificat realitatea, privind datele nereale (nr din raportul IFN), care, spun sindicaliști, ar fi fost contestate de mediul academic.

„Fenomenul tăierilor neautorizate din păduri este, din păcate, unul real. În România se taie ilegal anual, conform datelor oficiale puse la dispoziţie de Ministerul Mediului, aproximativ 300 de mii de metri cubi de masă lemnoasă (…) reprezentând un volum mediu de 0,04 mc/ha/an. „

Citește aici un material despre modul în care autoritatea de stat a ținut sub preș datele din Inventarul Forestier Național și cum discursul unor specialiști în silvicultură s-a modificat în timp în funcție de agenda industriei.

 

Tot în spiritul discursului ROMSILVA, asociațiile profesionale au atacat și propunerile de reorganizare ale Regiei Pădurilor, aducând în discuție Constituția României. Ca și-n cazul datelor IFN, semnatarii au invocat iarași interesele ascunse din spatele celor care solicită reformarea ROMSILVA.

„Au fost numeroase încercări, cel mai probabil la insistenţele unor actori care au făcut un puternic şi interesat lobby la nivelul instituţiilor statului pentru separarea activităţii de exploatare a masei lemnoase de activitatea de administrare şi gestionare a pădurilor la Romsilva (…) Organizarea actuală a Romsilva este una optimă, iar acest lucru a fost dovedit pe deplin în cei peste 30 de ani de funcţionare,”, se arată în adresa sindicaliștilor.

Datele oficiale, cel puțin cele din ultimii ani, contrazic însă discursul asociațiilor profesionale. În 2020 Regia de Stat a înregistrat cel mai mic profit din ultima perioadă, 11 milioane de lei. Ca și comparație, în 2017 profitul a fost de 300 de milioane. Datele arată că în același an RNP a cheltuit jumătate din veniturile din exploatare, peste un 1,1 miliarde lei, numai pentru asigurarea salariilor celor aproape 15.000 de angajați. Iar în 2019 compania aproape că a intrat în faliment la închiderea anului .

De amintit aici și modul în care politicul a influențat managementul acestei companii și cum echipa condusă de Ciprian Pahonțu a fost mazilită de fostul ministru al apelor, Ioan Deneș, pentru a fi înlocuită de cea a lui Gheorghe Mihăilescu. Acesta din urmă a fost și investigat de corpul de control al Ministerului Mediului. 

Reforma RNP Romsilva însă a început din interior, dovada fiind ultimele proiecte strategice privind trecerea la exploatarea de lemn fasonat, dar și modificarea schemei de salariați, decizie atacată de liderii de sindicat.