Magistrați judecătoriei Câmpeni au desființat soluția de clasare în dosarul tăierilor ilegale de la Gârda de Sus și au trimis cauza înapoi la procuror în vederea completării urmăririi penale.
Este a doua decizie de acest tip a judecătorilor de la Câmpeni, după ce procurorii parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpeni au mai clasat o dată dosarul tăierilor istorice de la Gârda.
În 2013 inspectorii de la ITRSV Cluj și Corpul de control de la ROMSILVA au descoperit că peste 800 de hectare de pădure au fost rase din pădurile de stat administrate de ROMSILVA. Paguba a fost estimată atunci la peste 10 milioane de euro.
Inițial dosarul a fost instrumenat de DNA Alba, care a început urmărirea penală în rem în 2014. În 2017, procurorii DNA au clasat cauza cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu și au declinat competența Parchetului de pe lângă Judecatoria Câmpeni.
Soluția clasărilor a fost îmbățișată și de procurorii de aici. După doi ani de anchete, în august 2019 dosarul a fost clasat. În ordonanța Parchetului Câmpeni, prim procurorul Filip Răzvan Cătălin, cel care a și instrumentat cazul, a motivat că fapta de uz de fals nu există. Aceeași decizie a fost luată și-n cazul infracțiunilor de neglijență în serviciu și cea de uz de fals. Asta în condițiile în care în 2013 echipele de control de la ROMSILVA și ITRSV Cluj au descoperit câteva mii de metri cubi de lemn exploatați cu ciocane false, pe lângă alte mii exploatate ilegal.
Imediat după decizia prim procurorului, Direcția Silvică Alba a atacat în instanță clasarea, susținând că organele de cercetare penală în mod nelegal și netemeinic nu au reținut săvârșirea faptelor pentru care s-au formulat inițial plângerile penale.
„Maniera de soluționare a plângerilor nu face decât să încurajeze fraudarea legii în domeniul silviculturii, cu ușurință trecându-se peste chestiuni primordiale, calificate ca și siguranță națională. (…) Organele de cercetare penală nu au efectuat aboslut nicio cercetare în prezenta cauză … nu reiese decât că nu a depus (nr procuroru de caz) nici cea mai mică diligență și nici cel mai mic interes pentru soluționarea prezentei cauze. (…) Organele de cercetare penală s-au limitat la a face o prezentare a istoricului dosarului penal, fara a face nicio verificare. Nu au fost efectuate cercetări la fața locului”
Plângere DS Alba, ROMSILVA
Judecătorii de la Câmpeni au admis plângerea ROMSILVA, au desființat soluțiile de clasare și disjungere și au trimis cauza la procuror în vederea completării rmăririi penale.
Doi ani mai târziu, în decembrie 2021, prim procurorul Filip Răzvan Cătălin clasează din nou dosarul motivând că infracțiunile invocate (neglijență în serviciu și uz de fals) nu există. Cât privește furtul de arbori, magistratul a susținut că autorii sunt necunoscuți, cu toate că în rapoartele Romsilva sunt indicați angajații ocolului silvic și companiile care au exploatat în zonă.
Într-un răspuns oficial prim procurorul Filip Răzvan Cătălin a susținut că „în cauză au fost administrate probele necesare lămuririi cauzei sub toate aspectele însă nu au condus la identificarea autorilor”, lucru ce a determinat clasarea cauzei.
Direcția Silvică Alba nu s-a mulțumit cu decizia prim procurorului și a atacat această nouă clasare. După trei luni în instanță și cinci termene de judecată, magistrații judecătoriei Câmpeni au admis plângerea ROMSILVA, au desființat din nou soluția de clasare și au solicitat trimiterea cauzei la procuror în vederea completării urmăririi penale.
Clasarea acestui dosar mamut nu este însă o premieră pentru procurorii de la Câmpeni. Hoții de lemn din alte dosare de furt de arbori au primit același tratament – clasare.
Cu câteva luni înaintea controlului ITSRV și RNP din 2013, pădurarii l-au prins pe un bărbat la furat de lemn. Mai exact l-au prins într-o pădure de unde investigatorii aveau să descopere mai târziu că peste 70.000 de metri cubi de lemn fuseseră tăiați fără documente justificative.
Ce s-a întâmplat cu dosarul? A fost clasat. Motivul – a intervenit prescripția faptei.
„Dacă asta se numește justiție, dacă așa înțeleg magistrații din România să protejeze fondul forestier, dacă atât putem să facem ca să ne asigurăm viitorul, dacă acesta este efortul depus pentru ca hoții de lemn să ajungă la pușcărie și să plătească pentru faptele lor, atunci nu e nicio mirare că cei care fură din pădurile statului au atât de mult curaj! Cum să te oprești din furat când vezi că unul dintre cele mai mari jafuri din istoria Romsilva este tratat așa cum este tratat de procurori? Multă lume din sistemul silvic este dezamăgită„, au reacționat surse din RNP Romsilva.
Citește și pe Rise Project cum scapă de hoții din pădure de mâna scurtă a procurorilor.