Au trecut doi ani de la plângerea penală făcută de conducerea Direcției Silvice Ialomița împotriva celor responsabili de plantarea fictivă din Cantonul Sudiți, cu o pagubă de 330 de mii de lei.
La începutul lunii martie au avut loc mai multe percheziții domiciliare la cinci persoane implicate în acest caz, care au fost și audiate de procurori.
Detaliile plantărilor fictive abia acum ies la iveală. Din plângerea penală a Direcției Silvice reiese că sutele de mii de puieți care au dispărut au fost transportate cu o mașină privată aparținând unei persoane care nu are nicio legătură cu ROMSILVA și nici nu este angajat al Direcție Silvice Ialomița.
O echipă de control de peste 10 persoane a luat la puricat fiecare unitate de producție unde au fost raportate plantări în cantonul Sudiți.
În felul acesta s-a descoperit că sute de mii de puieți au fost plătiți, dar în teren aceștia nu se regăseau. Iar în locurile unde lucrările erau efectuate, puieții nu erau plantați conform normelor tehnice – nu era respectată adâncimea, erau plantați mai mulți puieți în aceeași groapă, sau erau cu rădăcinile afară și în proces de uscare.
În plângerea penală cei de la DS Ialomița au estimat pagubele doar pentru puieții lipsă, nu și pentru cei plantați defectuos – 333.000 de lei.
Loading...
Reload document 
Open in new tab
În paralel cu plângerea penală, cei de la DS Ialomița au organizat și o comisie pentru cercetarea disciplinară a celor responsabili de jaful de la Sudiți.
În timpul comisiei angajații au descris modul în care au fost „realizate” plantările – puieții erau transportați de o persoană privată din afara ROMSILVA cu o mașină cu numere de înmatriculare din Bulgaria, iar livrările au fost făcute prin dispoziții telefonice și nu prin documente semnate.
Întrebat de ce lipsesc peste 200 de mii de puieți, șeful de district a evitat un răspuns direct și a susținut că el a efectuat patrulări inclusiv cu jandarmeria dar că nu a fost descoperit nimic ilegal. Referitor la recepțiile pontajelor și a lucrărilor efectuate, a explicat că nu are experiență și nici nu a primit îndrumare de la superiori. Acesta a recunoscut că unul dintre pădurari făcea pontajele și tot el întocmea și recepția, deși era în sarcina șefului de district să recepționeze lucrările.
Întrebare – Te-a forțat cineva să semnezi pontajele pentru zilieri?
Răspuns – Am semnat pontajele la presiunea șefului de compartiment.
Responsabilul pentru Împăduriri a recunoscut și el că plantările de la Sudiți erau cu probleme. Acesta a susținut că șeful de district l-a atenționat că lucrarea nu este conformă, că a dispus rectificarea lucrării, dar ulterior la semnarea recepției, nu a mai verificat dacă probemele au fost și rezolvate.
Loading...
Întrebat cum își explică lipsa a unui numar de 215 .000 de puieti din
266.000 puieți plătiţi, acesta a evitat so ofere un răspuns direct celor din comisei, susținând că nu a numărat puieții, dar că a verificat lucrarea doar calitativ, identificând, ce-i drept, anumite nereguli.
Cât despre faptul că șeful de district era nou în câmpul muncii și fără experiență, acesta a răspuns că nu-și dă seama „de ce au făcut recepțiile că s-au plantat 260.000 de puieti, nu mi-a adus la cunoştinţă că nu ştie să îşi facă recepţia. Nu ştiu de ce pădurarul nu ştie de puieți”.
Responsabilul de împăduriri nu a avut suspiciuni nici în cazul pontajelor în care erau trecute zeci de persoane, deși în teren nu erau mai mult de 15 muncitori. El a recunoscut că nu și-a pus problema și că șeful de ocol aproba pontajele. Cât despre faptul că o lucrare de miliarde de lei trebuia verificată, acesta a explicat că șeful de district și pădurarul sunt responsabili de ce documente au întocmit, nu el.
Întrebare – Consideri că ai deficiențe în elaborarea documentelor?
Răspuns – Nu am spus că lucrez perfect.
„Plantările” de la Sudiți, cu o paguba de 330 de mii de lei, este unul dintre cele mai grave cazuri descoperite la Direcția Silvică Ialomița, privind plantări fictive.
Faptele sunt investigate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia. Procurorul de caz împreună cu Serviciul de Investigare a Criminalității Economice anchetează infracțiunile de abuz în serviciu, delapidare, complicitate la delapidare, fals în înscrisuri sub semnătură privată și abuz de încredere.