EXCLUSIV – Parcurile Naționale din România zac sub lama drujbei

Regia Națională a Pădurilor a exploatat aproape 700 de mii de metri cubi de lemn din Parcurile Naționale în ultimii trei ani. Este volumul echivalent al unei păduri cu suprafața de 2000 de hectare care a dispărut în perioada 2019-2021. 

Cele mai exploatate Parcuri Naționale au fost Călimani (185 de mii de mc de lemn), Semenic – Cheile Carașului (130 de mii de mc de lemn) și Domogled – Valea Cernei (99 de mii de metri cubi de lemn).  

Aceasta este harta celor 13 Parcuri Naționale, cu date privind volumele de lemn exploatate în perioada 2019-2021 și volumele de lemn avizate spre exploatare în perioada 2014-2018. Este pentru prima dată când o astfel de hartă este făcută publică, una care oglindește realitatea din teren din ultimii opt ani.

Pentru a accesa informațiile selectați Parcul Național care vă interesează și se va deschide un meniu cu volumele exploatate și link activ către documente interne.

Călimani

A fost în ultimii ani Parcul Național cel mai afectat de exploatări. Într-un răspuns oficial, conducerea ROMSILVA a explicat că volumele mari extrase din interiorul granițelor ariei protejate au fost determinate de fenomenele meteo extreme – doborâturi de vânt în principal.

Surse din Agenția de Protecție a Mediului susțin că la o primă vedere volumele extrase sunt peste volumele aprobate pentru aceeași perioadă de agenție.

Volumul extras (…) a provenit cu precădere din arboretele afectate de calamități (doborâturi și rupturi de vânt) din zona de conservare durabilă și din zona de dezvoltare durabilă”, se arată într-o adresă a ROMSILVA. 

Semenic – Cheile Carașului

Al doilea cel mai exploatat Parc Național este și unul dintre cele mai mari din România, care nu are nici până în prezent un plan de management legal. 

Datele privind exploatarea de lemn în ultimii trei ani arată că din Semenic a fost extras echivalentul de lemn care ar putea fi încărcat în 3250 de vagoane. Adică o garnitură de tren lungă de la București până la Ploiești. 

Lipsa unui plan de management este o problemă pe care administrația parcului, dar și RNP, o târâie de ani de zile. Acum câțiva ani fostul director al Ariilor Naturale Protejate, Florin Udrea, a acuzat Romsilva și conducerea parcului de lipsă de profesionalism, susținând că sunt repetenți și că administrarea ariei protejate este o “varză”.

Următorul președinte ANANP, Răzvan Fazacaș, a sancționat și el ROMSILVA pentru lipsa planului de management. Acesta a notificat RNP Romsilva cu privire la rezilierea contractului de administrare dacă nu se pun în legalitate.

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

 

Adresa semnată de Fazacaș nu a fost luată niciodată în considerare de Adi Croitoru, recent eliberată de funcție la cerere. Fostul președintele Croitoru a mai oferit RNP un termen de punere în legalitate, dar și acesta a fost depășit. Așadar, Semenic nu are nici în prezent plan de management legal.   

Fostul biolog al parcului, Teodora Sinculeț, care a demisionat din funcție după ce a denunțat presiunile Romsilva, a susținut că Regia Națională a Pădurilor nu a dorit cu adevărat niciodată un plan de management prin care să fie protejată biodiversitatea din această arie naturală protejată.

Au fost elaborate 24 de variante de plan de management, dar niciunul nu a fost pe placul Romsilva. De ce nu a fost pe placul acestora? Deoarece zonarea era de 49% zona de protecție strictă și integrală. Fapt de neconceput pentru Romsilva ca jumătate din cele 36.000 de ha să fie excluse de la tăieri”, a explicat Sinculeț într-un interviu care poate fi accesat aici.

 

Fostul biolog de la Semenic nu este singura persoană care de-a lungul timpului a denunțat presiunile venite regiei pădurilor.

Cel puțin un membru al Consiliul Științific și-a înaintat demisia, criticând modul în care ROMSILVA intervine în procesul de trasare al zonării interne a parcului.

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

 

Domogled – Valea Cernei

Este al treilea cel mai exploatat Parc Național din România cu un volum de lemn extras în ultimii ani de aproape 100 de mii de metri cubi de lemn. Ca și termen de comparație, cantitatea este de două ori mai mare decât decât volumul de beton folosit pentru cea mai înaltă clădire din România – Sky Tower. 

Parcul a intrat în atenția publică anul acesta după ce Ministerul Mediului a anunțat demararea unui proiect pilot de creștere a nivelului de nonintervenție până la minim 75% din suprafață. 

Florin Stoican, Ashoka Fellow, președintele Asociației Parcul Național Văcărești și fondatorul Parcului Național Buila Vânturarița, a susținut că proiectul anunțat de minister este unul inutil. 

Nu cred că era nevoie de acest proiect. Avem doar 13 parcuri naționale, se putea face un singur proiect, o dată, pentru toate. E vorba de evaluarea situației pentru 140 mii ha de păduri. Fiecare dintre parcuri are o situație particulară în ceea ce privește suprafața, zonarea internă, proprietatea fondului forestier, caracteristicile pădurii, deci e greu de extrapolat un proiect dintr-un parc în celelalte”, a explicat Stoican într-un interviu, care poate fi accesat aici.

Stoican a scris un amplu articol despre situația în care se află Parcurile Naționale pe Green Report și poate fi accesat aici.

Romsilva și interesul pentru lemnul din parcurile naționale

 

La un preț mediu de adjudecare, pe care Regia Națională a Pădurilor l-a înregistrat la licitația principală pentru anul 2021 (199.5 RON), exploatarea celor aproape 700 de mii de mc înseamnă un venit de minim 139 de milioane de RON (aproximativ 28 de milioane de euro). 

Aceste cifre arată motivul pentru care exploatările forestiere, în ciuda presiunii societății civile, nu vor dispărea prea curând din aceste arii protejate – în ultimii trei ani ani veniturile din exploatare au fost de trei ori mai mari decât bugetul de cheltuieli alocat de RNP pentru administrarea Parcurilor Naționale.

Aceleași cifre financiare arată că, în timp ce cheltuielile cu administrarea au rămas aproape constante, veniturile din exploatarea lemnului au avut un trend crescător în ultimii ani.   

Graficul de mai jos arată acest trend. Informațiile din grafic se bazează pe datele publicate de RNP ROMSILVA privind administrarea și un calcul estimativ care a luat în considerare prețul mediu de adjudecare al unui metru cub de lemn din 2021.

Astfel că veniturile din lemnul exploatat din cele 13 Parcuri Naționale depășesc cu mult bugetele alocate de RNP tuturor celor 22 de administrații de parcuri, atât naționale cât și Naturale.  De exemplu în 2021 veniturile din explotarea de lemn sunt aproape duble față de bugetul alocat de Regie tuturor parcurilor din țară.

 

 

Faptul că Regia Pădurilor a urmărit și uneori a condiționat administrarea parcurilor naționale raportându-se la obținerea de profit din exploatarea de lemn este confirmată și de documentele  RNP.

Într-o notă internă înaintată în 2014 Consiliului de Administrație angajați ai regiei sugerau renunțarea la administrarea Parcurilor Naționale Munții Rodnei și Defileul Jiului (alături și de alte două parcuri naturale) pe motiv că profitul din exploatare este mult prea mic, iar imaginea RNP Romsilva ar avea de suferit din cauza conflictelor cu comunitățile locale.

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

 

În acest sens a fost efectuată o analiză a oportunităţii menţinerii administrării parcurilor naționale și naturale de către regie, având la bază mai mulți indicatori prioritate având suprafaţa fondului forestier de stat raportată la suprafața parcului, posibilitatea decenală pentru fondul forestier de stat din raza parcului, costul regiei în lei/ha parc şi în lei/ha de fond forestier proprietate publică a statului inclusă în parc, potențialul de obţinere de venituri proprii de către administraţiile de parc precum şi imaginea ariei protejate sau a regiei. In urma acestei analize, a rezultat că pentru parcurile naționale Munţii Rodnei şi Defileul Jiului, respectiv pentru parcurile naturale Putna Vrancea şi Cefa nu s-ar justifica continuarea alocării de fonduri din partea RNP Romsilva respectiv  păstrarea în continuare a administrării acestor arii protejate”, se arată în documentul Regiei.

Nota internă este semnată de Dragoș Mihai, șef serviciu, același angajat ROMSILVA care în ianuarie 2019 a călătorit în Domogled Valea Cernei alături de europarlamentarul Thomas Waitz.

În vizita din teren politicianul de la Bruxelles a criticat modul în care ROMSILVA exploatează pădurile cu potențial să fie incluse în catalogul pădurilor virgine, dar și pe cele aflate în apropierea Făgetelor incluse în patrimoniul UNESCO în zona Iauna Craiovei.

 

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?