Povestea camionului cu lemn care a circulat cu 260 de km pe oră pe Valea Trotușului

Un șofer, care s-a aflat la volanul unui un camion cu remorcă, a gonit cu 260 de kilometri pe oră pe drumurile naționale, transportând lemn de foc din grija pentru populație.

Așa ar trebui să fie scris un breaking news dacă punem cap la cap datele din Sistemul de Urmărire Materialului Lemnos (SUMAL) și informațiile culese de pe teren în legătură cu un camion încărcat cu bușteni. Este vorba despre un transport cu lemn recoltat din pădurile statului din județul Bacău.

Speța este destul de simplă, iar datele creionează următorul tablou.

În septembrie 2021 Ocolul Silvic Dărmănești, Ocol de Stat aparținând Romsilva, avizează un parchet de 3300 de metri cubi. Actele spun că este vorba despre aproximativ 7600 de fire inventariate (fag, brad, molid). Așadar începe exploatarea într-o zonă numită Valea Uzului, UP IX- Bașca, UA 21 A.

Pe 14 decembrie 2021 în SUMAL este înscris un transport de aproape 52 de metri cubi (specia molid, categoria lemn de foc).

La ora 16.00 un camion marca Mercedes și remorca (SV25BAZ, SV26BAZ) primesc coduri unice pentru a transporta buștenii de molid, cum altfel decât legal (sic!). Destinația din acte este un depozit din Dărmanești, aflat la aproape 20 de km distanță de locul de recoltare, Valea Uzului.

Doar că peste 17 minute, la ora 16.17, exact aceeași mașină cu remorcă apare pe camerele video de supraveghere ale Ocolului Silvic Ghimeș.

Camerele video ale Ocolului Silvic privat se află la aproximativ 74 km distanță de punctul de încărcare al camionului din Valea Uzului, acolo de unde ar fi încărcăt buștenii de molid.

Sistemul de supraveghere, alături de mai multe bariere speciale, a fost instalat de oamenii care vor să-și protejeze pădurile de hoții de lemn și să-i descurajeze pe cei care vor să forțeze legea. Așa că sistemul video și-a făcut treaba și imaginile au susprins camionul Mercedes în trafic.

Live stream la video de la OS Ghimeș este public și poate fi accesat aici 

Incredibil, nu? În doar 17 minute de la emiterea codului unic șoferul a reușit să parcurgă aproape 74 kilometri, să descarce cei 52 de metri cubi de lemn în curtea depozitului din Dărmăneși și să ajungă fără nicio zgârietură în cătunul numit Tărhăuși pentru o nouă încărcătură.

Nu doar că mașina practic s-a teleportat peste munții de pe Valea Trotușului, dar din cauza vitezei fotografiile obligatorii a fi atașate transportului și incluse în SUMAL sunt imposibil de utilizat de o echipă de control. Totul e în ceață, efectul warp-ului presupun. Altfel nu-mi explic.

Kilometrajul de la bord nu este vizibil, la fel și spatele camionului unde nu se vede încărcătura din fotografiile încărcate în sistem. Iar aceleași lucruri se repetă și în cazul remorcii. Fotografia din lateral este identică cu cea de pe camion, doar că este blurată, iar fotografia cu spatele remorcii și buștenii de molid nu este nici clară și nici nu surprinde întreaga încărcătură.

Datele din SUMAL arată că la Tărhăuși, al doilea loc de încărcare, camionul cu remorca au petrecut aproape două ore la încărcat lăturoaiele și au primit cod unic la plecare la ora 18.30, îndreptându-se spre același depozit din Dărmănești. Nici fotografiile încărcate în sistem pentru acest trabsport nu respectă criteriile legale. Kilometrajul la bord este indescifrabil, iar numărul de înmatriculare la fel.

Întrebarea este ce s-a întâmplat cu cei 52 de mc de buștean de molid din Valea Uzului? Au ajuns buștenii în depozitul din Dărmănești, sau cineva a avut nevoie de o sursă legală pentru un lemn deja existent și obținut pe alte căi?

Răspunsurile ar trebui să vină de la o echipă de control, așa cum au venit și-n cazul precedent surprins tot de camerele video ale OS Ghimeș, caz despre care am scris în iulie anul acesta.

Până se deslușește dilema celor 52 de mc din Valea Uzului, povestea acestui transport mă petrece cu gândul la două lucruri:

1 De ce nimeni din autoritatea centrală nu se zbate pentru implementarea sistemului video de supraveghere care poate fi conectat la SUMAL și ar ajuta la o verificare încrucișată în cazul unor controale?

2 De ce mai nimeni nu a luat în serios declarația din 2019 a directorului de la păduri din Ministerul Mediului, Ilie Mihalache, în contextul furtului de lemn și al datelor ascunse din Inventarul Forestier Național:

Cea mai mare parte a lemnului care dispare din pădurile României nu dispare nelegal, dispare cu documente acum”.

 

 

Inventarul Forestier între datele colectate din teren, procurori, bâlbâială instituțională, politicieni mincinoși, dezinformare și interese ascunse

 

Datele Inventarului Forestier Național (IFN) au fost iarăși motiv de dezbatere și discuții la Forumul Pădurii organizat luna aceasta. Au trecut doi ani de la scandalul privind cele 38 de milioane de metri cubi, volumul dispărut estimat între cele două cicluri IFN. Autoritățile obligate să lămurească această cifră în continuare nu oferă nicio explicație, iar lipsa dezbaterilor a lăsat loc speculațiilor și interpretărilor fără fundament.

Surse din Minister susțin că Ciclul III al IFN nu primește sprijinul cuvenit și datele riscă să fie compromise, iar actorii din zona politică nu vor să se atingă de volumul dat dispărut din pădurile României de teama unor efecte în lanț.

În tot acest timp informațiile scurse din interiorul administrației publice creionează modul sulfuros în care politicienii au ascuns datele IFN, dar și cum ministerul de resort deține informați care confirmă parțial posibilitatea ca volumul dispărut indicat de IFN să fie aproape de realitatea din teren.

Procurorii, ministrul acuzat de minciună și țapii ispășitori

Volumul dispărut de 38 de milioane de metri cubi a fost discutat pentru prima dată în toamna lui 2018, în cadrul unei conferințe cu ușile închise la Ministerul Pădurilor unde au participat oficiali de la Păduri, Romsilva, IFN și ICAS.

Surse din minister susțin că în decembrie 2018, ministrul Ioan Deneș a primit o notă asumată și semnată de toți directorii departamentului păduri și de secretarul de stat de atunci Daniel Coroamă, în care era indicat volumul de 38 de milioane, dar și o listă de măsuri pentru combaterea tăierilor ilegale.

Timp de un an de zile nicio decizie nu a fost luată și niciun oficial nu și-a asumat o dezbatere publică sau instituțională pe marginea cifrei de 38 de milioane, care pe hârtie este dublu față de volumul exploatat legal in România. Ba din contră, cifra a fost ascunsă, surse din minister susținând că au fost oficiali care au dorit o mușamalizare a acestor date.

Un an mai târziu, în decembrie 2019, Rise Project publica în exclusivitate documente interne ale IFN privind existența celor 38 de milioane, iar în ianuarie 2020 Deneș era chemat la audieri la sediul DIICOT.

Procurorii începuseră o anchetă în rem în acest caz, tăierile ilegale fiind un subiect pus pe lista CSAT încă din 2015 ca fiind un fenomen care poate afecta Securitatea Națională.

Ce s-a întâmplat în timpul audierilor? Documente oficiale și declarații ale surselor din interiorul Ministerului Apelor și Pădurilor arată că ministrul Deneș a încercat să-i mintă pe procurorii DIICOT susținând că el nu a avut habar de rezultatele IFN și că nu ar fi fost informat cu privire la volumul dispărut.

În tot acest timp toți martorii aduși la audieri au susținut contrariul. Mărul discordiei cu privire la volumul dispărut al IFN îl constituie nota întocmită de Departamentul Păduri, acolo unde era inserată și cifra de 38 de milioane.

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

 

Cu privire la această notă întocmită la nivelul Direcţiei Generale Păduri, martorul Iacob Dănuț a declarat că, deşi a fost trimisă la cabinetul ministrului Deneş Ioan, nu a fost restituită la structura emitentă , însă din discuţiile purtate cu directorul Mihalache Ilie a aflat că numitul Deneş Ioan i-a solicitat acestuia ca din cuprinsul notei să fie eliminate constatările privind arborii măsuraţi cu ocazia I. F. N. Ciclul I şi neidentificaţi în I.F.N. Ciclul II (…) Aspectele relevate în declaraţia martorului Iacob Dănuț au fost confirmate şi prin declaraţiile martorilor Covrig Ilie (ce a îndeplinit funcţia de secretar de stat în cadrul M.A.P.), Mihalache Ilie (directorul Direcţiei Generale Păduri din cadrul M.A.P.), Achim Dan (director al Direcţiei Pădură şi Dezvoltare Forestieră din cadrul M.A.P.) şi Coroamă Daniel Constantin, ce îndeplinea la momentul respectiv funcţia de secretar de stat pentru Păduri la M.A.P. “, se arată într-o ordonanță a procurorilor DIICOT, din februarie 2021.

Martorii din dosarul de la DIICOT au explicat că lipsa dezbaterii și asumării unui volum dispărut a avut efecte atât pe zona de fiscalitate, cât și pe cea de creionare a unei imagini privind tăierile ilegale. “Nefiscalizarea volumului de masă lemnoasă tăiat ilegal, dar şi neidentificarea zonelor de risc în ceea ce priveşte tăierile ilegale, ceea ce ar determina un control ineficient. Cunoaşterea adevăratei dimensiuni a tăierilor ilegale ar putea determina luarea unor măsuri pentru diminuarea acestora, fie măsuri de control, fie de ordin legislative”, se arată în ordonanța DIICOT.

În ciuda declarațiilor oficialilor din minister, chemat la audieri, Ioan Deneș nu a recunoscut faptul că directorii de la păduri și secretarul de stat i-ar fi prezentat vreun document din care să reiasă volumul de 38 de milioane de metri cubi dispăruți. Mai mult decât atât, procurorii susțin că Deneș a încercat să “inducă ideea că subordonaţii săi din minister au căutat să tergiverseze adoptarea măsurilor necesare clarificării neconcordanţelor din Raportul I.F.N. Ciclul II”.

După câteva luni de anchetă procurorii DIICOT au clasat dosarul privind infracțiunea de comunicare de informații false, motivând că articolul 404 din Codul Penal nu incriminează omisiunea de a prezenta anumite date sau informații. Aceeași procurori au susținut că în ceea ce-l privește pe Deneș există indicii cu privire la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, fals în declarații și abuz în serviciu. Dosarul a fost declinat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care, după câteva luni de la sesizare, a clasat cauza în iulie 2021. Faptele, așa cum s-au  petrecut „nu sunt prevăzute de legea penală”.

Dosarul privind ascunderea cifrei de 38 de milioane a fost clasat, dar realitatea din teren și din documente continuă să fie una controversată.

Iar situația neclară determinată de lipsa dezbaterii, diferențele dintre lemnul estimat și lemnul măsurat, dar și ascunderea cifrei de 38 de milioane au fost un invocate chiar de Ilie Mihalache, directorul Direcției Generale Păduri, în timpul conferinței de la Ministerul Mediului, organizată în decembrie 2019.

Lemnul care pleacă din pădure trebuie să fie măsurat de administrator nu de beneficiar. Ne aflăm într-un moment cheie. (…) Aici nu a furat nimeni, asta e o masa lemnoasă pe care în mod eronat am estimat-o ca având un volum egal cu cel care pleacă din pădure. Și pot să vă spun că m-am adresat inclusiv specialiștilor de la INCDS, i-am întrebat: << În ultimii 20 de ani ați mai făcut cercetări cu privire la diferența dintre volumul estimate în actul de punere în valoare și cel recoltat și care pleacă din pădure?>> Mi s-a răspuns spus foarte clar: <<Nu, niciuna!>>

Din punctul dumneavoastră de vedere poate că nu este nevoie, dar eu vă spun că este mare nevoie, pentru că aici e cea mai mare parte a lemnului care dispare din pădurile României. Nu dispare nelegal, dispare cu documente acum”, a explicat Mihalache, în aceeași conferință din decembrie 2019.

Tăierile ilegale din piețele de probă ale IFN, confirmate de Minister

În zilele care au urmat publicării investigației Rise Project, când pentru prima dată cifra de 38 de milioane a fost făcută public, majoritatea celor care au contestat existența unui asemenea volum au susținut că este imposibil ca acest lemn să fie exploatat, transportat și consumat. Că scenariile sunt de fapt niște invenții ale societatii civile și ale ONG-urilor și că IFN-ul nu estimează tăierile ilegale.

În urma scandalului public și al investigațiilor media, Ministerul a solicitat o reverificare a datelor din IFN. Surse din institutie au explicat că prin sondaj au fost reanalizate datele din anumite piețe de probă, acolo unde cantitățile de lemn dispărut au fost mari.

În majoritatea piețelor, reverificările nu doar că au confirmat volumele dispărute dintre cele două cicluri, confirmând practic datele inițiale, dar Gărzile Forestiere au constatat și prezența tăierilor fără drept în exact aceleași zone. Datele obținute de la minister arată că volumele tăiate ilegal  variază între 8 și 440 de metri cubi de lemn penrtu fiecare pieț[ de proba IFN. De altfel zonele afectate de exploatări, care s-au suprapus peste piețele de probă, sunt vizibile și din satelit.

Cât privește consumul de lemn anual, aceleași documente care circulă în interiorul ministerului creionează o diferență mare între lemnul recoltat și declarat oficial și nevoia de lemn. Cel puțin când vine vorba despre lemnul de foc.

Analizele arată că dacă Sistemul de Trasabilitate SUMAL a înregistrat 5,7 milioane metri cubi volum de lemn de foc transportat în 2018, pentru același an cifrele INS plasează nevoia gospodăriilor la puțin peste 20 de milioane de metri cubi, necesarul de lemn de foc. De altfel și Florin Stoican a realizat un astfel calcul, iar rezultatele lui au fost apropiate celor de la IFN. De menționat că în cifra de 20 de milioane nu se regăsește volumul “înghițit” de industria de procesare.

Aceleași voci critice au invocat faptul că cele 38 de milioane dacă ar exista în realitate nu puteau fi transportate, dar mai ales nu putea fi nici exploatate pentru că nu ar exista capacitatea necesară.

Și aici datele pe care ministerul mediului le deține arată că, pentru perioada 2020-2021, posibilitatea anuală de exploatare a firmelor care au primit atestate și funcționează legal este de aproape 41 de milioane de metri cubi. Adică de două ori mai mult decât volumul publicat de Institutul Național de Statistică ca fiind exploatat legal.

Cu alte cuvinte posibilitate de exploatare exista.

Contactat telefonic, Ciprian Musca, președintele ASFOR, a confirmat acest volum dar a adăugat că “asta nu înseamnă neapărat că toate aceste companii lucrează la capacitate maximă. Este vorba de aproape 4700 de companii, multe dintre ele sunt firme mici, cu un TAF”, a explicat președintele ASFOR.

Alba neagra cu tăierile ilegale și volumul dispărut din IFN

Dezbaterile lacunare și pline de interpretări privind o legătură între volumul dispărut din IFN și tăierile ilegale au dus și ele la decredibilizarea, voit sau nu, a cifrelor oferite de Inventar. Deși mulți dintre cei care critică cifra de 38 de milioane de metri cubi arată cu degetul înspre ONG-uri, presă și societatea civilă, situația nu este mai clară nici în tabăra sectorului, acolo unde reprezentanții industriei au pendulat între a cataloga lemn dispărut ca fiind tăieri ilegale sau nu. Este și exemplul președintelui actual al Asociației Prolemn, vicepreședinte al Nostra Silva și cea mai puternică voce din sector, Cătălin Tobescu.

În 2015, atunci când au fost publicate primele rezultate ale Ciclului IFN I și s-a discutat despre cifra de 8 milioane metri cubi tăieri ilegale, aflat în platoul TVR, Cătălin Tobescu a susținut că datele IFN sunt extrem de precise, calculele se bazează pe niște algoritmi la fel de preciși, iar cele 8 milioane reprezintă un volum cât se poate de real.

E prima dată când avem o cifră despre tăierile ilegale, pentru că se taie, se taie, dar nu știam cât. Inventarul forestier ne dă o cifră, este undeva către maxim 8 milioane de metri cubi. E foarte mult, dar în același timp e foarte puțin comaparat cu creșterea pădurii. Avem o probemă cu tăierile. Exploatat legal avem 18 milioane, cu tot cu tăieri 26. Creșterea padurii este de 54 de milioane și recoltăm sub 50% din  creșterea pădurii. Avem o acumulare de masă lemnoasă în pădurile României”, declara Tobescu în decembrie 2015, invitat al emisiunii Jurnal de Agricultură, alături de Silviu Geană, liderul sindicatului silvicultorilor, și Marian Stoicescu, președintele Federației pentru Apărarea Pădurilor.

Șase ani mai târziu, în aprilie 2021, asociația PROLEMN, condusă de același Cătălin Tobescu prezintă datele IFN și volumul de lemn dispărut (38 de milioane de metri cubi) într-o cu totul altă lumină.

Evaluarea tăierilor ilegale este eronată, lipsită de fundamentare științifică. În continuare nu avem o măsură exactă și fundamentată științific a magnitudinii fenomenului tăierilor ilegale și a impactului acestora asupra României în ansamblul ei”, se arată în comunicatul de presă al asociației.

Surse din Ministerul mediului susțin că analizele primite de autoritatea centrală și realizate de experți externi sugerează că dezbaterea pe problema tăierilor ilegale, datele IFN și volumele raportate oficial a ajuns să se poarte la nivel de semantică .

Există acum o dezbatere referitoare la ce include sintagma – lemn ilegal. Lemnul ilegal este același lucru cu lemnul nefiscalizat? Este lemnul ilegal doar cel care este tăiat fără marcă sau prin alte artificii, sau poate definiția să fie extinsă? Din păcate cifra de 38 de milioane nu a fost nici acum explicată, politicul și anumite voci s-au folosit ca să capitalizeze, ministerul nu a tras nicio concluzie, iar datele acelea nu sunt nici acum pe deplin interpretate de niște specialiști. Ministerului i–a fost frică de acele date și ca dovadă le-a ascuns. Așadar acum se discută nu atât despre lemn tăiat ilegal, dar și despre lemnul nefiscalizat, mult provenind din diferențele dintre estimările pe picior și lemnul măsurat”, au explicat surse din Ministerul Mediului.

La capitolul tăieri ilegale, analizele întocmite de experți externi, livrate Ministerului Mediului, sugerează că diferența dintre volumul publicat de  Institutul Național Statistică și IFN Ciclul II nu este de 20 milioane „ci este cuprinsă între 10 și 15 milioane. În acest interval se regăsește cel mai probabil cifra reală a tăierilor ilegale, dar și a lemnului nefiscalizat (…) O estimare a consumului intern de lemn de foc poate ajuta la identificarea vectorilor tăierilor ilegale și re-calibrarea politicilor”, se mai arată în expertiză.

Deși extrem de criticat pe partea de volum disprut IFN-ul este folosit însă de mulți actori din sector pentru a promova o așa zisă imagine bună a pădurilor, o gestionare durabilă a aurului verde, toate culminând cu sugestia că de fapt pădurile din România sunt sub exploatate și că ar fi loc de o creștere a posibilității anuale.

Acest trend al dezbaterii a fost previzionat încă din 2016 de fostul șef al Gărzii Forestiere Suceava, Costel Girigan. Într-un articol publicat în Piața Financiară în primăvara lui 2016, și focusat pe datele IFN publicate cu câteva luni înainte, acesta sugera în articol o legătură între anumite centre de reflecție (Austroprojekt) și interpretarea în sens pozitiv a creșterii fără precedent a pădurii (IFN).

Interesul, spune Girigan în articol, are legătură cu interesul acestor centre de reflecție de forțare a modificării în plus a posibilității anuale și de promovare a unei dezbateri care să influențeze actorii de nivel legislativ. Un deziderat mai vechi al unor mari procesatori, degrabă iubitori de păduri și drujbă în țara noastră.

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

 

După șapte ani specialiștii silvici români, ce-i drept pe bani mulți, au reușit să convingă pe toată <<lumea>> că pădurile României sunt într-o stare extraordinară, au fost foarte bine gospodărite, dublându-li-se creșterea, și prin buna gospodărire s-au acumulat peste două miliarde de mc, din această cantitate putându-se recolta legal de la 32 de milioane mc la 54 de milioane mc. 

Urmează o etapă <<foarte grea>> de a face reclamă în mediul de afaceri forestiere, pentru ca marii investitori din Europa să se pregătească cu investiții masive în sectorul forestier, dar cred că nu este de ajuns, poate curtăm și și grupul Samling din Malaezia, care prin anii 1992-1993 era interesat de pădurile României. (…) oare în colecitvul de specialiști care lucrează Inventarul Forestier Național nu sunt dintre cei care au lucrat pentru Austroprojek, dar atunci nu au reușit?„, a scris Girigan în februarie 2016.