Cum se face diferenţa dintre un drumar bun şi un hoţ

Noua organigramă a Companiei Naţionale de Autostrăzi a pus pe jar pe mulţi dintre angajaţii din această instituţie. Părerile sunt împărţite atunci când vine vorba de criteriile pe baza cărora se vor face unele schimbări şi concedieri. În timp ce unii se bazează pe relaţiile de prietenie şi de rudenie cu superiorii, cei care vor decide cine iesie din schemă şi cine rămâne, alţii mizează pe noroc. Din nefericire niciuna din cele două tabere nu iau în calcul profesionalismul, o calitate care, susţin majoritatea drumarilor cu state vechi, a început să lipsească la mulţi dinre cei care se află pe statele de plată ale CNADNR.

„Se poate face un singur exerciţiu. Calculaţi vă rog numărul celor care şi-au adus an după anii rudele, fraţii, surorile, verii, soţiile în această instituţie şi care au căpuşat prin firme personale bugetul de stat şi  în comparaţie număraţi cîţi adevăraţi ingineri, drumari mai există în birourile CNADNR. Vă spun eu… sunt foarte puţini rămaşi din păcate. Motivul pentru care multe merg anapoda aici este că multe feţe drăgutze ,dar cu mari carenţe în ale drumurilor, au ocupat funcţii şi au responsabilităţi enorme în unele chestiuni. Aceşti oameni sunt nişte foarte buni executanţi şi astfel se poate argumenta numirea şi păstrarea lor în astfel de funcţii”, a spus un angajat din CNADNR.

Politica de management în domeniul resurselor umane lasă multe de dorit atât în CNADNR cât şi în Ministerul Transporturilor. Foşti directori de departamente sau de birou/proiecte după ce au fost demişi pentru management defectuos, au fost reangajaţi, de aceeaşi conducere care i-a sancţionat, pe alte posturi de conducere în alte departamente în aceeaşi instituţie. Rotirea cadrelor a ajuns în CNADNR un exerciţiu facil pentru unii şi obişnuit pentru mulţi dintre drumari. „Lupta pentru caşcaval a ajuns atât de dură, încât cei care stau la butoane nu mai au nici un dram de bun simţ sau teamă că ar putea fi sancţionaţi de opinia publică sau de colegi şi subalterni”, a mai spus drumarul.

Şi în timp ce unii sunt reangajaţi după ce au fost demişi, alţii sunt daţi afară sau prigoniţi pentru că sunt doar incomozi.

Uu exemplu ar fi prigoana pe care a început-o în companie fostul director general, Liviu Costache. Surse din CNADNR au explicat că acesta a căutat în permanenţă motive să-i execute pe oamenii din garda veche, cea a lui Radu Berceanu. „S-a ajuns în aşa hal încât s-au făcut comisii de disciplină pentru unele deplasări şi câţiva litrii de motorină. Directori şi subalterni hăituţi efectiv şi anchetţai. În schimb, directorii care sunt pe placul conducerii pot consuma în voie motorină pe banii statului atunci când îşi fac cumpărăturile de la piaţă cu maşina de serviciu”, au spus surse avizate.

Un exemplu ar fi scandalul de anul trecut cu cele câteva tone de motorină care au dispărut şi nu au putut fi justificate de şoferul unui director adjunct din CNADNR. „Evident şoferul a fost demis, dar anchetele în ceea ce priveşte modul în care au putut să dispară tone de motorină nu au mai început. Nu poţi face asemenea combinaţii decât cu acordul şi complicitatea altor angajaţi care au drept de semnătură. Un simplu şofer nu poate face asta, fără ca superiorul lui să nu ştie şi să nu-i permită”, au spus surse din CNADNR.

Problema motorinei în Companie este însă mult mai complicată, dar băieţii deştepţi se pare că au reuşit să o simplifice. Pentru că bugetul pentru deplasări este redus, iar şoferii instituţiei au un anumit număr de bonuri de benzină pe care le pot folosi, atunci s-a apelat la un artificiu. Se utilizează maşini şi combustibil de la firmele de consultanţă care au contracte cu CNADNR. Un drumar s-a oferit să clarifice problema. „Sunt directori care au două sau trei maşini luate de la firme de consultanţă. Pentru că banii de la bugetul companiei sunt limitaţi, ei folosesc maşinile chipurile pe banii firmei de consultanţă. De fapt această motorină este plătită tot din banul public, pentru că sumele decontate pentru motorină se regăsesc în diferitele contracte semnate cu statul de firmele în cauză. Mai simplu dacă dumneavoastră, firmă de consultanţă, aţi consumat combustibil de 2000 de lei într-o lună pentru plimbările unor directori, aceşti bani sunt adăugaţi în plus la un contract pe care dumneavoastră îl semnaţi cu CNADNR. Adică se reglează balanţa. Acest joc se face doar pentru a evita utilizarea directă a banului public. Problema este că motorina aceea de multe ori este folosită în interes personal de unii directori gen – să ia fetiţa de la grădiniţă, să se facă shopping la mall sau la piaţă şi de cenu, să se meargă în concediu”, a explicat un drumar.

Mâine voi publica povestea unor angajaţi de la drumuri care, pentru simplul fapt că vor să-şi facă treaba şi nu se implică în tot felul de afaceri dubioase, au fost puşi pe lista celor stigmatizaţi şi sunt ameninţaţi cu demiterea.