Despre situatia dezazastruoasă de la Turda se ştie încă din anul 2001, atunci când au fost identificate depozitele de HCH şi mai apoi cele de mercur. A trebuit să treacă aproape 3 ani de atunci ca presa locală şi naţională să publice materiale legate de moştenirea cimică a Uzinelor.
Până în anul acesta nicio instituţie de presă nu a publicat raportul realizat de Universitatea Babes Bolyai şi rezultatele analizelor specialiştilor acestora, care atrăgeau atenţia că în zona UCT a fost depăşit pragul de intervenţie atât la mercur cât şi la HCH.
Astăzi voi publica în exclusivitate unul din primele procese verbale întocmite de administraţia locală Turda, acolo unde s-au efectuat întâlniri şi mese rotunde fără sfârşit, dar în urma cărora nu s-a decontaminat un centimetru de teren contaminat. Singurul de depozit „atacat” a fost cel de pe DN1, decontaminare care s-a făcut din bugetul Companiei Naţionale de Autostrăzi printr-un contract care ridică multe semne de întrebare.
Procesul verbal din 2001 atrage atenţia asupra faptului că în Turda şi în vecinătatea ei au fost identificate 7 ha care acumulează cca. 60,000 de tone pe următoarele amplasamente
– Depozit Batal Arieş / 14,800 tone
– Depozit Constructorul / 13,300 tone
– Depozit Poşta Rât / 18,500 tone
– Depozit DN1 / 13,800 tone
– Depozit fostele ferme Avicola
– Depozit mal drept Arieş – zona spatele stadionului municipal.
Deşi, în urma difuzării anchetei la Antena 3, autorităţile locale au susţinut că nu există niciun pericol de contaminare a râului Arieş cu mercur sau HCH această problema a fost luată în discuţie încă din 2001, „Astfel, depozitul de pe malul stâng al Arieşului – zona Poşta Rât – nu implică probleme de adâncime ci de freatic, pânza de apă freatică fiind foarte la suprafaţă.”
Mai mult decât atât, problema contaminării apei freatice a fost sesizată şi de alte instituţii – Inspectoratul de Situaţii de Urgenţă CLUJ, Agenţia de Protecţia Mediului Cluj, Garda Naţională de Mediu CLuj, încă din 2007.
„În interiorul secţiei electroliză… s-a constatat prezenţa mercurului sub forma de biluţe sau picături… reţeaua de canalizare este distrusă în totalitate, iar la creşterea nivelului râului Arieş, se produce inundarea zonei existând posibilitatea contaminării cu mercur a apelor râului”, se arată în nota de constatare din anul 2007.
Proiectele interminabile ale administraţiei locale Turda privind decontaminarea zonei pornesc din anul 2000 şi ajung până în zilele noastre. Interesele financiare din Turda privind unul din depozitele aflate în proprietate care urmează să fie decontaminate depăşesc cu mult grija unor oficiali pentru sănătatea locuitorilor oraşului.
Astăzi voi publica unul din primele proiecte de decontaminare cu costurile implicate. Proiect, care evident nu a fost început şi nici finalizat.
