Cum să păcălim rovinieta electronică – sau – Metode de a ne fura căciula singuri

Sistemul de rovinieta electronică, deşi nu funcţionează la parametrii normali, a reuşit să aducă nişte venituri considerabile celor de la CNADNR. Oficialii din Companie nu au întârziat să laude proiectul care, odată pus pe picioare, a determinat o creştere a vânzării de roviniete la nivel naţional. Am criticat în nenumărate rânduri această investiţie care a scos de la bugetul CNADNR milioane de euro, dar care nu funcţionează la parametri normali. Am criticat pentru că, aşa cum se practică în ţara noastră, încercăm de fiecare dată să reinventăm apa caldă şi reuşim, prin metode necunoscute, să transformăm într-un haos ceea ce peste hotare funcţionează după „criteriile unui ceas elveţian”.

Reclama de care a beneficiat acest proiect a băgat frica în şoferii care nu achitau taxa de drum şi circulau în ilegalitate. Aşa se explică creşterea spectaculoasă a vânzărilor de roviniete. Surse din Companie au susţinut în nenumărate rânduri că acest sistem a fost greşit conceput – s-a pus accentul pe eliberarea de roviniete şi nu pe sancţionarea celor care nu respectă legea. Aşa cum era normal să se întâmple.

În faţa slăbiciunilor instituţiilor de stat, şoferii românii au reuşit, ca de obicei din păcate, să găsească metode de a păcăli sistemul de supraveghere şi să profite de pe urme hibelor. Zicala – Românu-i bun la toate şi inventiv – a ajuns să nu mai facă cinste.

„Dacă vă vine să credeţi au început deja să se facă trasee pentru transporturi care să ocolească locaţiile unde sunt instalate aceste camere. Se circulă fără rovinietă pe drumuri naţionale până într-un punct, acolo unde sunt instalate camerele, după care se folosesc drumurile judeţene. A fost o mare greşeală publicarea, oficială sau neoficială a locaţiilor unde sunt instalate aceste camere speciale care  îşi dau seama dacă ai rovinieta sau nu. Ca să nu mai spun că aceste informaţii au fost scose din Companie şi distribuite la anumite firme”, a explicat un transportator.

Cu alte cuvinte ne furăm căciula de unii singuri. Strigăm că nu avem drumuri ca în Europa dar nu suntem în stare să ne plătim datoriile faţă de stat. Este inutil să porneşti o luptă de gherilă cu nişte oameni care au fost obişnuiţi să încalce legea, dar care ies la televizor şi strigă în gura mare că infrastructura rutieră este, pe româneşte, „varză”.

„Aceste trasee imaginare pe care şi la creionează transportatorii pot fi sau nu utile. Şi asta pentru că există şi echipaje EMCATR care merg în teren şi pot verifica aceste documente. Iar pe de altă parte sunt şi angajaţii de la Poliţia Rutieră. Că acest sistem nu funcţionează cum ar trebui ştie toată lumea şi va mai dura mult timp până să funcţioneze la parametrii normali. De ce se întâmplă asta? Cred că specialiştii care au făcut sistemul ar trebui să răspundă la această întrebare şi la multe altele legate de hibele existente. Dar problema acum nu e sistemul, ci faptul că ne furăm căciula singuri. Este dramatic faptul că nişte oameni s-au gândit deja cum să fure statul, dar de fapt să se fure pe ei înşişi”, a explicat un angajat CNADNR responsabil în proiectul Rovinieta Electronică.

Acesta a mai adăugat că în prezent Compania întâmpină dificultăţi în emiterea proceselor verbale şi a amenzilor pentru că baza de date nu este nici până acum actualizată pentru că serverele se pare că nu fac faţă la stocarea şi prelucrarea datelor. „Dacă sistemul era gândit pe acordarea de amenzi şi nu pe eliberarea lor, atunci situaţia era alta. Sunt câteva sute de mii de procese verbale care nu sunt trimise la adresele şoferilor pentru că nu se ştie clar dacă a fost o încălcare a legii, adică nu suntem 100% siguri că respectivii nu au avut rovinietă şi au circulat pe drumurile naţionale, sau au fost erori de sistem. Şi vă asigur că sunt erori nenumărate. Mai adaug că există şi camere care încă nu funcţionează”, a mai spus acesta.

Proiectul Rovinieta Electronică a arătat încă o dată dimensiunea statului în care trăim – instituţiile publice sunt capabile să cheltuiască milioane de euro pe proiecte care, în momentul în care sunt finalizate, nu ating  succesul scontat, iar cei care ar trebui să beneficieze de pe urma acestui sistem, critică problemele ivite şi caută din răsputeri să să profite de punctele slabe pentru a nu respecta legea.

Un lucru e cert însă. În domeniul transporturilor atât timp cât nu vom deprinde educaţia celor din occident – orice taxă plătită este în beneficul contribuabilului, nu în defavoarea lui – şi atât timp cât vor exista instituţii ale statului care nu vor fi capabile să-şi întărească structurile cu profesionişti şi îşi vor arăta slăbiciunile – nu vom avea drumuri.

Aşadar răspunsul la întrebarea din titlu – Cum să păcălim rovinieta electronică?, din pucntul meu de vedere este unul singur. Cumpărând o rovinietă.

Zilele următoare voi publica un document intern al unei firme de transport care promovează neachitarea rovinietei şi îi învaţă pe şoferii prinşi cu „ocaua mică”, cum să se poarte în trafic când sunt opriţi de echipajele de control ale Poliţiei Rutiere sau CNADNR, respectiv ARR. Cum să refuze semnarea procesului verbal şi care sunt motivele acestui refuz. Dar mai ales, cum să-şi educe familia în spiritul încălcării legii prin metode legale. Complicat dar eficient se pare.

Cu aşa atitudine nici nu e de mirare că avem drumurile pe care le avem.