Autostrada Transilvania – I love you! Semnat – Angajaţi români iubitori de ţară.

În Compania Naţională de Autostrăzi, timp de aproape 7 ani de la începerea lucrărilor pentru Autostrada Transilvania (Braşov – Borş), niciun oficial nu a comandat verificarea respectării unor conditii impuse de contract constructorului. Una din aceste prevederi face referire la forţa de muncă – utilaje, materiale de construcţii ş.a.m.d. care ar trebui să fie asigurate de partea română. Cu alte cuvinte, jumătate din banii cheltuiţi pentru construcţia Autostrăzii, conform contractului, trebuie să se întoarcă spre firme româneşti.

La pagina  27 a contractului, semnat cu americanii de la Bechtel, articolul 4, aliniatul 6, punctul 2 se arată clar că – „Părţile convin ca nu mai puţin de 50% din Preţul Contractului să fie cheltuiţi pe resurse româneşti (şi anume Subantreprenori, forţă de muncă, bunuri de materiale şi servicii)”.

Deşi era în interesul statului român să verifice dacă această prevedere este respectată, nimeni din CNADNR nu a comandat până în prezent o astfel de verificare. „Nu a interesat pe nimeni din Companie ca şi cum nu am fi făcut pentru noi această verificare. Este lipsit de logică. Totuşi anul acesta se împlinesc 8 ani de când am semnat contractul de construire! Pe de altă parte, trebuie înţeles că nu este nevoie neapărat de o minte diabolică pentru a face rău, sau pentru a distruge. Este nevoie doar de incompetenţă. Mi-e teamă că aici găsim răspunsul”, au explicat surse din Compania Naţionalîă de Autostrăzi.

Fostul director general al CNADNR, Dorina Tiron, a recunoscut, într-un interviu acordat anul trecut, cu câteva luni înainte de demitere, că nimeni din Compania Naţională de Autostrăzi nu a verificat dacă jumătate din tot ceea ce se foloseşte pe şantierul Autostrăzii este asigurat de forţă de muncă românească. Iată transcriptul discuţiei.

Andrei Ciurcanu – A fost cineva de la Compania de Autostrăzi să verifice în teren dacă se respectă această prevedere?

DORINA TIRON – În mod normal consultanţa ar trebui să verifice lucrurile acestea. Deci noi avem un contract de consultanţă şi consultantul din câte ştiu trebuie să facă acest lucru.

A.C. – Şi consultantul face un control în momentul în care îl cereţi şi dumneavoastră.

DORINA TIRON – E obligativitatea lor să…..

A.C. – Şi s-a făcut până acum, pentru că şi consultantul e plătit tot din banii noştrii.

Dorina Tiron – Tot din banii noştrii, absolut.

A.C. – Şi a existat un control de acest gen?

DORINA TIRON – Eu … din partea noastră expres nu.

Un fost director din CNADNR a confirmat această situaţie. „Nu este posibil să nu demarezi o astfel de verificare în condiţiile în care acolo s-au petrecut nişte evenimente. Au fost nişte oameni care au murit în accidente de muncă, au fost sesizări primite, care făceau referire la angajări sau la calitatea materialelor de construcţii, multe din ele venite de prin alte ţări non UE. Nimeni nu s-a sinchisit să vadă dacă de exemplu jumătate din oamenii care muncesc pe şantier sunt români. Este posibil să fie mai mulţi de jumătate, este posibil să nu fie. Dar tu ca stat, ca instituţie care aparţii unui minister, să nu te asiguri că protejezi interesul comun? Ăsta este un lucru pe care eu nu pot să mi-l explic şi nu cred că există scuze”, a susţinut fostul oficial.

Pe de altă parte este posibil ca aceste verificări să nu fi fost făcute tocmai pentru a nu fi scoase la iveală firmele care au subcontractat lucrări. Surse din DRDP Cluj au explicat că pe şantier, clientela politică şi-a ales pe sprânceană contracte de transport de materiale de construcţii sau servicii de furnizare balast, ce a fost dus pe aliniamentul autostrăzii. „Ar putea fi şi acesta un motiv. Ştiţi e vorba aia – Nici usturoi n-a mâncat nici gura nu-i miroase.”

CNADNR nu a iniţiat astfel de verificări în ciuda faptului că pe adresa Companiei cât şi pe cea a Ministerului Transporturilor au fost trimise, de-a lungul timpului, adrese inclusiv de la muncitorii români care lucrau pe şantier. Nenumăraţi angajaţi au denunţaţ condiţiile grele de pe şantier şi diferenţele care se făceau între ei şi angajaţii aduşi din străinătate. „Au fost aduşi muncitori turci fără acte. Stăteau în barăci şi când venea cei de la Inspectoratul Teritorial de Muncă erau urcaţi în maşini maşinile, dube sau microbuze şi scoşi de pe şantier, ascunşi. Odată au fugit şi s-au ascuns în pădure că aşa le-a zis maistrul. De fiecare dată erau anunţaţi că vine cineva în control, pentru că ştiau exact ora şi locul unde se va face verificarea”, a povestit un muncitor de pe şantierul Autostrăzii.

Două astfel de scrisori au fost trimise pe adresa Ministerului şi a Companiei anii trecuţi. Reacţiile au întârziat însă să apară.

Mâine voi publica cea de-a doua scrisoare trimisă de muncitorii români de pe şantierul autostrăzii. Poate că mai interesant decât conţinutul este semnătura grupului care a întocmit scrisoarea.

„Cu respect

Angajaţi români iubitori de ţară”