Cele 500 de mii de amenzi la rovigneta electronică, un balon de săpun al conducerii CNADNR

Responsabilii cu noul sistem de rovignetă electronică nu au reuşit nici până în prezent să aducă la parametrii normali sistemul de milioane de euro. Cele 500 de mii de amenzi anunţate cu surle şi trâmbiţe de conducerea CNADNR nu pot fi încasate pentru că programele nu funcţionează. Mai mult decât atât, surse din CNADNR au explicat că doar 4 din cele 10 camere de supraveghere, instalate pe drumurile naționale, sunt în stare de funcţionare. „La restul de 6, dacă vă vine să credeţi, nici nu s-a făcut legătura la reţeaua de energie electrică, contractele cu Enel urmând să înceapă în perioada imediat următoare”, au spus surse avizate.

Aceleaşi surse au mai explicat că cei de la încasări şi venituri au zile grele cu sistemul de rovignetă. „Toată lumea e opărită, ca să spun aşa. E adevărat că au crescut încasările, dar numai pentru că oamenilor le e frică de ce au auzit că fac acele camere şi şi-au cumpărat roviniete ca să nu primească amenzi dacă sunt prinşi fără, nu pentru că sistemul chiar funcţionează. E o mare problemă aici, pentru că sistemul a fost proiectat greşit de la început. El a fost gândit ca având prioritar emiterea de roviniete, nu sancţionarea contravenienţilor. Acum, oamenii aceia au pe cap sute de mii de procese verbale pe care nu le pot băga în sistem şi nu le pot încasa. Mai mult decât atât, baza de date cu numere de înmatriculare nu e finalizată. Cum poţi să dai amenzi în acest fel, dacă nu ştii cine nu şi-a cumpărat rovinieta şi cine nu? Nu mai spun că sunt sesizări cu şoferi care au avut cumpărate roviniete şi au primit amenzi pentru că nu au apărut în baza de date”, au mai spus sursele, care au adăugat că deja au apărut scântei între fosta şi actuala conducere a Direcţiei de Încasări şi Venituri. „Pe de o parte actualul director, Cati Munteanu, îi reproşează predecesorului că a primit o grea moştenire, Lucian Calmuş pe de altă parte susţine că totul a fost făcut ca la carte. Cert este că, pe româneşte spus, până în prezent sistemul de rovinietă electronică a fost varză”.

Toată această presiune vine şi pe fundalul unor discuţii din Minister cum că acest contract a fost cu dedicaţie şi că nepotul unui fost ministru al Transporturilor ar fi angajat la una din firmele care au câştigat licitaţia, iar DNA-ul ar fi intrat pe fir. „Mulţi din mai marii din CNADNR şi Ministerul Transporturilor ştiu că au fost presiuni şi s-au întâmplat lucruri care nu trebuiau să se întâmple, exact atunci când s-a făcut caietul de sarcini. Mai mult decât atât, CNADNR chiar începuse nişte discuţii cu o instituţie a statului, nu o să îi dau numele, pentru a pune în funcţiune acest sistem. Noi ne-am fi folosit de reţeaua şi tehnologia unităţii de care dispune în toată ţara şi în felul acesta contractul nu mai ajungea să coste câteva zeci de milioane de euro. Un fel de protocol chiar ajunsese să fie asumat şi după câte îmi amintesc documentul de începere a unor negocieri a fost semnat de chiar fostul director, Dorina Tiron”, a declarat un fost oficial din Compania Naţională de Autostrăzi.

Sistemul de rovinietă electronică a avut multe erori. La nici patru zile de la inaugurare, 1 octombrie, serverul CNADNR care cordonează toată activitate a crăpat din motive tehnice şi timp de mai multe ore nicio maşină nu a mai putut fi verificată. Surse din Companie au explicat că serverul nu a putut prelua toată informaţia şi s-a ars. Conducerea CNADNR susţinea atunci că de fapt a fost vorba de o pană de curent. Angajaţi din CNADNR şi DRDP au contrazis afirmaţia superiorilor.

Sistemul nu doar că a crăpat, dar nici nu beneficiază de o bază de date completă cu toate numerele de înmatriculare. În aceste condiţii, chiar directorul general Liviu Costache, îşi anunţa subalternii după 3 săptămâni de la inaugurare, să nu dea nicio amendă.

“Ţinând cont de faptul că, până la această dată în baza de date a SIEGMCR nu au fost importate încă bazele de date cu rovinietele eliberate în luna septembrie (nu au fost transmise încă raportările de către Distribuitori) aplicarea unor sancţiuni contravenţionale fără interogarea unei baze de date complete pot conduce la sancţionarea unor utilizatori care nu au încălcat legislaţia în v igoare, ceea ce poate conduce la prejudicii de imagine asupra CNADNR” .