Cum se face blatul la cântarele de pe DN1A

Am promis acum câteva zile că voi posta noi imagini cu controalele EMCATR de pe drumurile naţionale.

După ce i-am arătat pe angajaţii de pe DN1 care respectă întocmai lista firmelor protejate, a venit rândul colegilor lor de pe DN1A. În acelaşi sistem, aceştia se plictisesc nevoie mare în câmpul muncii. Pe imagini se observă când şoseaua e liberă doi dintre angajaţi stau înfipţi în mijlocul drumului, în timp ce al treilea îşi strică plictiseala scormonind copacii cu paleta reflectorizantă.

Când traficul se intensifică ce credeţi că fac angajaţii? Se ascund în maşina de serviciu, îşi fac de treabă în spatele ei sau pur şi simplu dispar din zona cântarului. Orice numai să nu oprească maşinile care ies din balastiere supraîncărcate cu materiale de construcţii.

Sute de astfel de maşini trec zilnic pe lângă cântarele celor de la drumuri şi nu sunt oprite pentru că aparţin unor firme protejate ai căror patroni ori sunt angajaţi la drumuri ori cotizează cu bani grei pentru încălcarea legii. Astfel s-a ajuns ca Drumul Naţional 1A (segmentul dintre Bucureşti şi Ploieşti) să arate ca după război, deşi CNADNR a investit milioane de euro pentru reabilitarea lui.

Urmăriţi imagini cu angajaţii EMCATR în câmpul muncii pe ritmuri  Lady Gaga ( am uitat să închid aparatul radio).

PS

Astăzi am avut o discuţie mai mult decât tristă cu mulţi angajaţi EMCATR din ţară care mi-au confirmat fiecare în parte temerile privind noua organigramă din CNADNR şi politica de concediere. Mulţi dintre oamenii care vor fi concediaţi sunt dintre cei care nu au „pus botul” la şpăgi. Aşa s-a ajuns ca un om care a dat în ultimii ani peste 500 de amenzi pe OG 43 şi OG 15 să fie pus pe faraş şi dat afară de conducere, în favoarea altuia care nu are degete la mână pentru câte procese verbale a semnat în teren, dar norocul lui e că se numără printre protejaţii şefului – şpăgar şi combinator.

Sistemul mafiot din CNADNR şi DRDP-uri din ţară este complex şi greu de desfiinţat. Este aproape imposibil să distrugi în totalitate un astfel de organism, dar nu imposibil de a-i tăia din capete. Idealist este cel care va crede că furatul se va opri vreodată. Problema este că furatul nu se mai face cu bun simţ. Pentru că până şi hoţia are nevoie de o oarecare responsabilitate, un cod al onoarei şi un strop de inteligenţă. La noi hoţii nu mai stăpânesc demult aceste calităţi.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?