Autostrada Braşov – Borş sau Autostrada Transilvania este unul din cele mai mari proiecte din estul Europei. Deşi ar trebuie să se bucure de o publicitate pozitivă, proiectul americanilor este umbrit de numeroasele scandaluri legate de bugetul şi costurile autostrăzii, modalitatea de acordare a acestui contract dar şi presupuse acte de corupţie din interiorul instituţiilor statului român.
În ediţia din 12,04,2009 a emisiunii Stradă Şcoală şi Spital în platoul Realitatea Tv au fost invitaţi ministrul transporturilor Radu Berceanu şi Michael Mix director de proiect autostrada Transilvania, reprezentantul Bechtel în România pentru a elucida câteva din misterele acestui proiect.
Urmăriţi o serie de materiale şi anchete pe subiectul Autostrada Transilvania.
Urmăriţi şi dezbaterea din platoul Realitatea TV dintre realizatorul emisiunii Mihai Tatulici şi invitaţii săi.
Bechtel scumpeşte autostrada şi în Albania
Un contract de miliarde de euro încredinţat fără licitaţie publică, studii de fezabilitate incomplete şi proiecte tehnice modificate. Nu este vorba despre Autostrada Transilvania, ci despre o altă autostradă pe care compania Bechtel o construieşte în Albania. Similitudini mari între cele două ţări, dar şi diferenţe majore. În Albania, fostul ministru al transporturilor şi actualul ministru de externe Lulzim Başha, a fost acuzat de abuz în serviciu pentru că a făcut presiuni pentru încredinţarea contractului companiei americane în 2006.
Ministrul Transporturilor Albanez acuzat de corupţie
Scandalul în jurul contractului Bechtel din Albania a pornit după ce costurile autrostrăzii au ajuns mai mari decât duble. Procurorii albanezi au găsit şi unele cauze: lipsa unui studiu de fezabilitate coerent, modificarea soluţiilor tehnice şi a proiectului după bunul plac.
Procurorii albanezi îl acuză pe fostul ministrul Başha că a încălcat legea privind licitaţiile publice prin încredinţarea contractului către firma americană, păgubind statul cu aproape 120 de milioane de euro.
În cazul în care va fi găsit vinovat, fostul ministru de externe riscă o pedeapsă cu închisoarea de până 12 ani. În faţa acestor acuzaţii Basha s-a apărat, susţinând că tot acest scandal este o răzbunare politică.
Dacă în Albania deja se găsesc vinovaţi, în România niciun oficial nu a fost tras la răspundere pentru deficienţele clare din contract, asta în condiţiile în care preţul autostrăzii a ajuns la 7 miliarde de euro, de la 2,4 anunţate în 2003 la începerea proiectului.
La fel ca şi în Albania, triplarea preţului a fost posibilă prin lipsa unui studiu de fezabilitate coerent, care a permis modificarea soluţiilor tehnice.
Americanii sau Luke mână lungă
La fel ca în România, presa de la Tirana a speculat faptul că semnarea contractului cu americanii s-a făcut în urma unor presiuni politice. La un an distanţă după parafarea în 2006 a contractului cu Bechtel, George W. Bush a făcut o vizită istorică în Albania. Surpriză sau nu, aceasta a fost prima vizită a unui preşedinte american pe teritoriul albanez. Atunci, fostul preşedinte american şi-a exprimat sprijinul pentru intrarea în NATO a Albaniei iar un an mai târziu, la Summitul din Bucureşti din 2008, a invitat această ţară, alături de Macedonia, să adere la structurile nord – atlantice.
Cei 61 de kilometri pe care îi construieşte Bechtel fac parte dintr-o viitoare autostradă care urmează să lege Albania de Kosovo şi care va avea un total de 230 de kilometri.
Albania şi România sunt singurele state din Europa care derulează contracte pentru autostrăzi cu americanii de la Bechtel. Ambele state sunt depăşite de explozia preţului autostrăzii şi nu-şi permit investiţiile, însă continuă, din diferite motive, să pompeze bani în aceste proiecte.
Croţia a spus NU companiei Bechtel
Dacă în Albania şi România compania Bechtel a reuşit să semneze un contract mai mult decât avantajos nu acelaşi lucru s-a întâmplat în Croaţia. În 2004 autorităţile au renunţat la un contract cu americani pentru 40 de kilometri de autostradă.În urma presiunilor făcute de opinia publică şi de Comisia Europeană guvernul a fost nevoit să renunţe un contract încheiat cu americanii de la Bechtel. Compania Americană semnase un contract în 1998 cu Uniunea Democrată Croată pentru construcţia a 37 de kilometri de autostradă în sudul ţării între Zagreb şi Sisak.
În 2004 însă, când lucrările trebuiau începute, lucrarea nu a mai fost încredinţată americanilor şi s-a făcut o licitaţie publică.
Guvernul din 2004 a încercat să ofere o altă lucrare celor de la Bechtel susţinând că în contractul semnat în anii 90 conţinea un amendament prin care americanii de la Bechtel erau îndreptăţi să fie recompensaţi cu un alt proiect în cazul în care lucrarea iniţială, autostrada Zagreb Sisak, va fi anulată. Opoziţia a reacţionat şi de această dată la intenţia guvernului de a încredinţa direct construcţia unei lucrări în valoare de 163 de milioane de euro.
Opoziţia a mai arătat că preţurile practicate de cei de la Bechtel sunt între 15 şi 45 de procente mai mari decât ale firmelor locale şi au susîinut că lucrarea ar trebui să fie realizată de companii croate.
Scandalul a scos la iveală şi faptul că Bechtel a avut o puternică susţinere în guvernul Croat. Presa a arătat că fostul ministru al transporturilor Miomir Zuzul, care a fost şi ambasadorul Croaţiei la Washington, a fost angajat de Bechtel pe post de consultant. Îniţial Zuzul a negat toate aceste acuzaţii sfârşind în cele din urmă prin a recunoaşte ceea ce presa a relatat.
Satul Vălişoara la mila buldozerelor
Satul Vălişoara, judeţul Cluj. Lucrările la Autrostrada Transilvania a zguduit mica localitate. La propriu. Un deal a început să alunece peste casele oamenilor. Americanii au ascuns acest lucru, iar ceea ce era să se trasnforme într-un dezastru pentru săteni este prezentat într-o manieră idilică pe site-ul companiei Bechtel.
„Bechtel şi Enka au muncit din greu pentru a excava cât mai mult pământ posibil. Ceea ce a început ca fiind o necesitate pentru construire s-a transformat într-un element important în activitatea comunitaţii, atunci când echipele Bechtel au mutat solul şi au plantat copaci pentru a crea un nou spaţiu de recreere pentru comunitatea rurală din Vălişoara.” Sursă bechtel.com
“Este un bun exemplu de proiect, ale cărui practici durabile lasă pe termen lung beneficii comunităţilor”, susţine Michael Mix, directorul de proiect al Bechtel România, într-o declaraţie postată pe site-ul companiei americane. bechtel.com
Realitatea de la Vălişoara are însă o cu totul altă faţă. Din cauza unor defecte de proiectare ale celor de la Bechtel, un deal întreg a început să cadă peste casele oamenilor. Unele gospodării au fost deja afectate de alunecările de teren provocate de construcţia autostrăzii Transilvania. Cum Ministerul Transporturilor sau firma americană nu vor să plătească vreo despăgubire, oamenii sunt nevoiţi să scoată bani din buzunar pentru a plăti reparaţiile.
Cine plăteşte drumurile distruse de utilajele Bechtel?
Milioane de euro din banii publici cheltuiţi pentru repararea drumurile naţionale stricate de utilajele companiei Bechtel, cea care a câştigat licitaţia la Autostrada Braşov Borş. Utilizarea în contractul autostrăzii a unor termeni generici precum căi de acces permite antreprenorului să se sustragă obligaţiei de a repara drumurile folosite de maşinile de mare tonaj.
Astfel până în prezent pentru Drumul Naţional 19B care face legătura între Şimleul Silvaniei şi Secueni statul a plătit pentru reparaţii în ultimii trei ani aproximativ 1,2 milioane de euro. Factura anunţată pentru anul 2009 se anunţă a fi însă mult mai mare pentru că numărul drumurilor distruse a crescut.
Contractul încheiat între Compania de Autostrăzi şi Compania americană arată clar că antreprenorul trebuie să-şi amenajeze drumuri tehnice pentru transportul de mare tonaj. Acest lucru nu se întâmplă însă. Maşinile de mare tonaj trabsportă balastru pe drumurile naţionale pe care le distrug. Reparaţiile urmează să se facă însă pe bani publici.
Primarii din comunele afectate susţin că nu de multe ori s-au făcut presiuni asupra lor din partea transportatorilor atunci când au încercat să oprească maşinile să mai traverseze localităţile.
Exproprieri inutile impuse de Bechtel
Circa un miliard de euro plătiţi pînă acum de Compania Naţională de Autostrăzi firmei Bechtel şi doar zece kilometri de autostradă asfaltaţi, dar de neutilizat. Aşa poate fi descris într-o frază cel mai mare proiect de infrastructură din România, dar şi cel mai scump: Autostrada Transilvania.
La şase ani de la semnarea contractului, drumul care va lega Braşovul de Borş se dovedeşte o încercare grea atât pentru Ministerul Transporturilor, cât şi pentru constructor. Ritmul extrem de greu al exproprierilor dă bătăi de cap atât Companiei de Autostrăzi cât şi constructorului american.
Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, compania de autostrăzi a cheltuit milioane de euro pentru exproprieri inutile. Oficiali din Ministerul Transporturilor susţin că în lipsa unui studiu de fezabilitate coerent, cei de la Bechtel au mutat traseul viitoarei autostrăzi după bunul plac iar hectare întregi de teren au fost cumpărate degeaba pentru că în prezent nu se mai regăsesc pe aliniament.
Sursele Realitatea TV din Ministerul Transporturilor susţin că de fapt este vorba de 46 de hectare, cu o valoare de aproape 2 milioane de euro. Reprezentanţii firmei Bechtel s-au ferit să dea explicaţii clare cu privire la hectarele expropriate inutil pe sectoarele 2B şi 3C.
Cât va costa autostrada Braşov – Borş?
2.24 miliarde de euro. Acesta a fost preţul pe care autorităţile române l-au anunţat la semnarea contractului cu Bechtel în 2003 pentru autostrada Transilvania. La 6 ani de la acest eveniment preţul autostrăzii aproape că s-a triplat. Oficialii Ministerului Transporturilor au anunţat că numai cei 200 de km dintre Câmpia Turzii – Borş costă 2,5 miliarde de euro, un buget cu 200 de milioane de euro mai mare decât cel alocat pentru întreaga autostradă de 415 km.
Motivele care au dus la această majorare sunt multiple de la creşterea preţurilor pentru materialele de constrcuţie, la scumpirea terenurilor ce urmează a fi expropriate. Triplarea bugetului autiostrăzii este pusă pe seama acşiunilor intreprinse de Bechtel. Oficialii Companiei de Autostrăzi susţin că a făcut nenumărate modificări la soluţii tehnice care au fost foarte scumpe, a realizat lucrări suplimentare fără acordul părţii române şi a determinat compania să facă exproprieri inutile.
În prezent autorităţile române se găsesc într-o mare problemă financiară. Reprezentanţii Companiei de Autostrăzi susţin că ultimi patru ani au fost de coşmar, iar anul 2008 o catastrofă privind alocarea fondurilor.
Preţul anunţat în 2003 nu a fost unul real, dovadă stau banii cheltuiţi de CNADNR pentru doar cei câţiva km asfaltaţi. Lipsa unui studiu de fezabilitate a permis proiectantului Bechtel să facă numeroase modificări de soluţii tehnice care au costat bani. Una din cele mai costisitoare a fost construcţia viaductului de la Suplacul de Barcău, o investiţie de 120 de milioane de euro, care nu era proiectată iniţial, dar a fost impusă de Bechtel.
Deşi responsabilitatea proiectării aparţine companiei americane, reprezentanţii Bechtel se apară, susţinând că studiul de fezabilitate pentru viaduct a fost realizat de partea românească. Surse din Ministerul Transporturilor susţin că americanii au adus peste o mie de modificări de soluţii şi de proiect care au ridicat costurile construcţiei cu câteva sute de milioane de euro. Oficialii Bechtel nu au putut da o cifră exactă a modificărilor aduse.
Urmăriţi şi ancheta Autostrada Transilvania, poveste fără sfârşit.