De la un proiect îndelung aşteptat, Autostrada Transilvania se transformă într-unul greu de terminat. Povestea autostrazii ce străbate Ardealul începe să semene tot mai mult cu legenda Meşternului Manole. Puţinele lucrări terminate pe traseul Autostrăzii, au început deja să se degradeze. Tronsonul în care s-a investit cel mai mult până acum, Suplacu – Oradea, este plin de poduri crăpate şi pile fisurate. Până şi lucrarea care trebuia să fie mândria autostrăzii, Viaductul de la Suplacu, a cărui valoare trece de 100 de milioane de euro, a început să se fisureze motiv pentru care nu a primit certificatul de calitate de la firmele de consultanţă. Muncitorii care lucrează pe şantier nu se mai feresc să spună că şantierul este un haos şi că firmele turceşti subcontractate de americanii de la Bechtel sunt lipsite de profesionalism.
O anchetă Realitatea TV difuzată în anul 2009.
Urmăriţi pe acelaşi subiect reportajele din emisiunea – Strada Şcoală şi Spital – Autostrada nepoţilor.
Viaductul de la Suplacul de Barcău fisurat
Un kilometru şi şapte sute de metri este lungimea totală a viaductului de la Suplacu. O minune inginerească după unii, o treabă făcute de mântuială după alţii. Deşi nu exista în studiul de fezabilitate iniţial, viaductul a apărut după începerea lucrărilor, fapt ce a determinat creşterea preţului la tronsonul Suplacu – Oradea cu peste 100%.
Muncitorii şi cei care au văzut pilele crăpate îşi pun însă o singură întrebare: unde s-au dus cele 100 de milioane de euro în condiţiile în care lucrarea s-a degradat deja şi nu a primit girul firmei de consultanţă. Cei de la Compania de Autostrăzi au început o anchetă pentru expertiza tehnică.
În cele din urmă, după o serie de expertize, s-a ajuns la concluzia că e nevoie de reparaţii.
Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu a explicat că problemele la Viaduct nu sunt atât de grave cum ar părea.
Muncă de mântuială
Specialiştii în construcţii au explicat că fisurile Viductului de la Suplacu sunt cunoscute în lumea inginerilor. Ei au susţinut că astfel de fenomene apar din cauza folosirii unor agregate necorespunzătoare şi atrag atenţia că efectele pot fi dezastruoase, însă se feresc să facă astfel de afirmaţii în faţa camerei de luat vederi.
Acest fenomen se petrece în codniţiile în care utilizarea necorespuzătoare a utilajelor şi a materialelor pare să fie o problemă generală pe şantierul Bechtel.
Pe tronsonul de Suplacu – Chiribiş lucrul de mântuală este anunţat la fiecare pas. Pe de o parte de poveştile muncitori, pe de alta de fisurile apărute la pilonii de pod. Cei de aici susţin că imediat ce apar crăpăturile, un muncitor vine şi acoperă. Toţi muncitorii ştiu de aceste măsuri. Între kilometrul 23 şi 14 nu există pod ale cărui crăpături şi fisuri să nu fi fost tratate.
Prinde orbul scoate-i banul
Surse din ministerul transportului susţin că astfel de erori apărute în teren sunt de multe ori muşamalizate prin modificarea proiectului. Dacă în cazul Viaductului de la Suplacu oficialii companiei Bechtel au spus no comment, când vine vorba de calitatea lucrărilor, aceştia au primit acordul conducerii să vorbească.
Când vine vorba de găsirea unui vinovat pentru fisurile apărute, instituţile implicate în acest proiect aruncă responsabilitatea de la una la alta. Ministrul Berceanu a explicat că utilizarea materialelor de proastă calitate va fi sancţionată. Însă nu a dat niciun un exemplu în acest sens.